Un caz izolat scoate la iveală o problemă reală în România de azi. Cum au ajuns două tinere musulmane să fie bătute în plină stradă, în București

Atacul asupra celor două tinere musulmane, petrecut pe Calea Moșilor, în București, este pus de sociologi și pe seama răspândirii în țara noastră a atitudinii xenofobe și islamofobe, datorate în primul rând incitărilor la ură lansate de liderii politici și de persoanele publice cu o oarecare influență în sfera publică.

„Există în toate societățile un grup de oameni care sunt sensibili, sunt susceptibili de a adopta comportamente agresive la adresa unor grupuri minoritare. Din păcate, România nu face excepție. Am văzut în studiile sociologice că există o xenofobie latentă destul de răspândită în România, chiar dacă este ascunsă într-un discurs politic corect. Problema este că, din păcate, a început să fie propagat, în ultima vreme, de când cu actele de terorism care au un substrat religios, un discurs islamofob mai mult sau mai puțin voalat. Pornind de la incitările la ură, care vin din partea unor lideri pe care îi știam cu comportamente xenofobe, dar care, din păcate, a început să fie îmbrățișat și de intelectuali care își spun liberali și democrați și care discută despre eșecul multiculturalismului, despre potențialul de violență al islamului și așa mai departe”, a explicat pentru gândul sociologul Mircea Kivu.

Pe fondul amenințărilor teroriste care vizează Europa, este de așteptat o creștere a intensității acestor atitudini anti-islamice. Astfel, sociologii consideră că riscul producerii în viitor a unor astfel de agresiuni este cât se poate de real și nu poate fi înăbușit decât prin intermediul unui dialog pașnic și prin conșientizarea faptului că nu trebuie învinuită o întreagă comunitate pentru faptele unor reprezentanți ai acesteia.

„Din păcate există riscul producerii unor astfel de incidente. Sunt îngrijorat pentru că fenomenul nu există doar în România, el există în toată Europa. Deci, intoleranța crește. Soluția împotriva extremismului nu este alta decât dialogul. Din păcate, societatea contemporană este într-o criză și atunci când se întâmplă lucruri neplăcute există tentația să găsești vinovați, țapi ispășitori și așa mai departe. Trebuie să rezistăm tentației acesteia de a găsi calea facilă”, a explicat acesta.

Cherim Enghin, Asociația Musulmanilor din România: „Sunt unii oameni care folosesc acest aspect pentru a câștiga voturi în plus. Nu cred că problema este construcția unei moschei în București”

Cazul celor două tinere agresate este catalogat de reprezentanții Asociației Musulmanilor din România drept o încercare de a agita spiritele și de a atrage atenția asupra unei probleme care nu este, în definitiv, cea reală. Aceștia consideră că între comunitățile română și musulmană a existat de-a lungul timpului o realație pașnică, fără niciun fel de incidente și că această atitudine trebuie să existe în continuare, pentru a nu naște conflicte inutile.

„Este prima oară. Chiar nu ne așteptam ca în România să se întâmple așa ceva, pentru că, în primul rând, musulmanii în România sunt o comunitate autohtonă, noi ne știm de atâta timp, ne înțelegem extraordinar de bine, nu avem probleme de genul acesta. Eu cred că acestea sunt niște acțiuni care vor să agite situația și să atragă atenția. Nimic mai mult decât atât. Cred că este un caz excepție și nu este unul general. Nu trebuie să ne fie teamă, sperăm să nu se mai întâmple. Nu ne simțim amenințați dacă nu se mai întâmplă. Noi trebuie să fim calmi, să continuăm această relație de conviețuire exemplară și trebuie să prezentăm adevărata imagine a islamului, pentru că, din păcate, după ultimele atacuri teroriste musulmanii au fost asociați cu posibili teroriști, lumea are suspiciuni în sensul acesta. Nu ne place această situație, dar sperăm ca cei de alte confesiuni să continue aceeși relație pe care am avut-o și până acum, să nu se lase păcăliți de unele chemări la agitarea spiritelor. Să fie oamenii înțelepți. Nu are rost să mutăm conflictul și aici, la noi în țară”, a declarat pentru gândul Cherim Enghin, reprezentantul Asociației Musulmanilor din România.

Cherim Enghin consideră că unul dintre motivele acestui incident este confuzia care se face între islam și terorism, care este alimentată în această perioadă și de ultimele declarații ale oamenilor politici pe tema construcției moscheii din București.

„Principalul motiv ar fi faptul că nu se face deosebirea foarte clară între islam și violență, între teroriști și musulmani. Se face asocierea aceasta între musulmani și teroriști. Sunt unii oameni care folosesc discuția legată de moschee pentru a câștiga voturi în plus. Nu cred că problema este construcția unei moschei în București, pentru că deja este o moschee și este nevoie de o moschee mai mare, mai încăpătoare, în care să intre mai mulți enoriași. Cred că problema este deja politică, bazată pe interese. Obiectivul este campania electorală și candidații se folosesc de problema aceasta a asocierii islamului, moscheei cu lăcașele de terorism și de teroare”, susține Cherim Enghin.

Reprezentanții comunității musulmane consideră că situațiile de acest fel sunt generate și de asocierea dintre declarațiile oamenilor de stat și lipsa de informare prezentă în cazul cetățenilor cu privire la adevăratele valori și practici islamului. Dacă avem în vedere discuțiile legate de construcția moscheii din Capitală, mai mulți oameni politici au declarat că nu vor permite construcția acesteia, asigurând, astfel, siguranța antiteroristă a țării noastre.

„În momentul în care un om de stat dă o declarație incitatoare spunând că în acel lăcaș, în acea moschee, vor veni nu știu câte mii de posibili teroriși, vă dați seama că oamenii care nu cunosc islamul sunt influențați. Părerea noastră este că islamul nu este cunoscut, nu se știe realitatea, adevărul despre islam, decât din mass-media. Oamenii care nu au cunoștințe prea multe iau de bun ceea ce aud din mass-media de la anumite persoane. Și-atunci, pot recurge la astfel de acțiuni care nu sunt demne pentru un om normal”, a explicat Cherim Enghin.

Mesajul Patriarhiei

Incidentul din București este condamnat și de Patriarhia Română. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, a precizat, pentru gândul, ca astfel de situații nu trebuie să se mai întâmple și că manifestările violente sunt împotriva spiritului creștin și toleranței.

„Deplorăm incidentul respectiv și considerăm că orice manifestare violentă nu reprezintă nici spiritul creștin, nici spiritul toleranței pentru care Biserica, sigur, militează permanent. Patriarhia nu dorește ca astfel de lucruri să se mai întâmple și invită la toleranță față de reprezentanții altor religii, ai altor culte religioase. Persoanele care instigă la violență sau comit acte de violență pe criterii religioase nu reprezintă în niciun fel atitudinea oficială a cultului respectiv, a bisericii respective. Orice biserică se va delimita întotdeauna de astfel de gesturi care, bineînțeles, sunt total anticreștine”, a declarat Vasile Bănescu.

Anchetă în cazul tinerelor musulmane agresate în București

Printr-un comunicat de presă, reprezentanții Parchetului Judecătoriei Sector 2 transmit că s-au sesizat din oficiu, pentru fapte de loviri și alte violențe, în cazul celor două tinere musulmane, ce purtau val islamic și ar fi fost agresate, joi după amiază, în Capitală.

„Cauza s-a constituit ca urmare a sesizării din oficiu de către organele de poliție din cadrul Secției 8 în legătură cu incidentul petrecut în ziua de 30 martie 2016, în jurul orelor 17.00-17.30, când două adolescente au fost acostate pe Calea Mosilor de un grup de cinci persoane necunoscute, care le-au smuls baticul de pe față și le-au agresat fizic, trăgându-le de păr și provocându-le leziuni minore la nivelul mâinilor și feței, care nu au necesitat îngrijiri medicale”, se arată în comunicatul Parchetului.

Potrivit procurorilor de la Sectorul 2, tinerele nu au formulat plângeri penale. De altfel, cei cinci presupuși agresori nu au fost identificați până acum.

Lupta electorală din jurul construcției moscheii

În ultimele săptămâni, principalii candidați pentru Primăria Capitalei s-au întrecut în declarații referitoare la amplasarea acestui lăcaș de cult musulman în București.

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei: „Acum este vorba, până la urmă, și de bugete, și de priorități și, dacă bucureștenii vor dori să se construiască și o moschee la București, administrația va trebui să facă ceea ce cred aceștia. Mi se pare foarte important ca atât polticienii care au funcții guvernamentale, cât și cei care sunt reprezentanți ai administrației publice locale să nu mai ia decizii după cum cred ei înșiși și familia lor eventual, ci doar după o consultare publică foarte serioasă, după un referendum, chiar dacă nu neaparat din punct de vedere legal, ci o consultare cât mai largă publică. Și, dacă răspunsul va fi ‘da’, va trebui să acționăm în consecință. Dacă există nemulțumiri, ezitări, frustrări, atunci nu cred că trebuie să obligăm bucureștenii să suporte din bugetul lor ceva cu care ei nu sunt confortabili.”

Ludovic Orban s-a opus și el moscheii, invocând Planul Urbanistic Zonal: „Ca primar general trebuie să respecți voința bucureștenilor, iar în toate cercetările pe care le avem, bucureștenii se opun ridicării acestei construcții. 75% dintre locuitorii Bucureștiului se opun proiectului.”

El a mai spus că și din punct de vedere urbanistic, amplasamentul este total nepotrivit pentru o zonă de expoziții, așa cum este prevăzut în PUZ-ul în curs de finalizare. El se opune construcției și pe motiv că există prea puțini musulmani în București și, astfel, nu s-ar justifica ridicarea unei mega-moschei.

Nicușor Dan a declarat că el va organiza o dezbatere publică și a reclamat, de asemenea, încălcarea Planului urbanistic: „Promisiunea mea este că pentru orice intenție de construire în București care înseamnă o excepție de la ce prevede planul urbanistic general, cum este în cazul de față (construirea unei moschei-n.r.), va fi o dezbatere publică reală și oamenii decid.”

„Trebuie o motivație foarte importantă pentru ca ceva ce în planul urbanistic general al Bucureștiului care a fost prevăzut ca parc expozițional să devină altceva, să își schimbe funcțiunea. Calea legală este să se facă un plan urbanistic zonal prin care să se schimbe atât funcțiunea, cât și să se dea parametrii de construire ai noii construcții”, a afirmat Nicușor Dan.

Candidaților la primărie li s-a alăturat și Traian Băsescu.

„Dacă Iohhanis tot i-a propus lui Erdogan, ca și Ponta, că, gata, este ca și ridicată moscheea, sper că după ce își termină primul mandat la Cotroceni, să se întoarcă la Sibiu și să nu se facă muftiu la București”, a spus Băsescu.

„Parte din islamizare este construcția accelerată de moschei peste tot în Europa. Eu zic, dobrogean și ca bucureștean adoptat, că România are atâtea moschei câte îi trebuiesc pentru a acoperi nevoile musulmanilor trăitori în România. Nu avem nevoie de un proces accelerat de islamizare generat de năravurile pe care, așa cum și preoții ortodocși le au, „veniți popor la mine”, la fel fac și imamii islamiști și adună cât mai mult popor în jurul lor. Este bine ca România să rămână creștină, să își urmeze drumul ei de țară creștină, poporul român să își urmeze drumul de popor creștin, și să nu trecem la un proces nejustificat de a crește impactul cultului islamist, a musulmanismului în România”, a mai declarat Băsescu.