Un fost ministru de Externe avertizează: Deciziile Curții Constituționale din Republica Moldova trebuie respectate „de toată lumea”

„În astfel de situații, mai ales că vorbim de Republica Moldova și toată încărcătura strategică și profund românească a relației dintre România și Republica Moldova, trebuie lăsate deoparte toate intersele politice, ideologice și trebuie promovată o poziție comună consolidată a statului român între instituțiile statului român. Mă refer la Președinție, Guvern și Parlament. Poziția trebuie să fie exprimată pe o voce unică, nu doar de președinte, că nu este singurul reprezentant de politică externă, dar e nevoie de o poziție unitară”, a declarat, marți, Titus Corlățean la Parlament.

Social-democratul a transmis că ceea ce alte state și instituții europene cer României, respectarea statului de drept, ar trebui să se aplice „fără selectivitate” și deciziilor Curții Constituționale din Republica Moldova.

„Ceea ce altora, inclusiv România, li se cere în mod constant, respectarea statului de drept, asta înseamnă și respectarea deciziilor constituționale, această chestiune trebuie tratată în plan intern în Republica Moldova și în plan extern, fără selectivitate. Adică uneori le convine să fie respectate Curților Constituționale, alteori nu. În situația în care au existat trei luni la dispoziție pentru a se face orice fel de negocieri, orice fel de coaliții, alianțe iar aceste trei luni nu au fost fructificate, singura autoritate care are această competență într-un stat democratic, să calculeze termenele și să ia decizii este Curtea Constituțională”, a spus Corlățean.

El mai susține că deciziile Curții, inclusiv organizarea alegerilor anticipate, trebuie respectate de „toată lumea”, inclusiv de către Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini.

„Această idee de a cere Comisiei de la Veneția de a face o evaluare asupra deciziilor Curții Constituționale din Republica Moldova este o chestiune care mă surprinde, chiar șochează. Comisia de la Veneția este un organism important de experți europeni independeți care formulează recomandări importante, dar ele sunt recomandări, și nu poate fi transformată într-o autoritate suprastatală. Deciziile Curții Constituționale, ne plan sau nu ne plac, trebuie respectate de toată lumea. Dacă acest apel la calm nu dă rezultate într-un sens predictibil, soluția pe baza deciziei Curții Constituționale dintr-un alt stat, care trebuie respectată de toți actorii politici, inclusiv de Bruxelles și de Comisia Europeană și de Înaltul Reprezentant doamna Mogherini, este întoarcerea la popor, adică alegeri anticipate”, a completat fostul ministru.

Titus Corlățean a mai afirmat că există interese ale unor „mari puteri” care nu țin cont de respectarea statului de drept.

„Există poziții care ascund interese politice. Întotdeauna au fost interese politice, unele mai strategice. Adesea am observat că mari puteri își pot da mâna pe deasupra altora fără să țină neapărat cont de necesitatea de a respecta, ca să citez actorii internaționali, regulile statului de drept. Situația este complicată în Republica Moldova. Interesul României profund este de a avea la frontiera noastră, care este a UE și NATO, un stat care să beneficieze în continuare de stabilitate, de a găsi soluții constituționale și în general cei care au legitimitate prin vot, alegeri anticipate și mai ales continuitatea proiectului european a Republicii Moldova”, a declarat Corlățean.

„Își imaginează cineva, inclusiv forțe politice din Republica Moldova cu identitate și proiect european asumate și declarate care doresc să facă coaliție cu socialiștii din Republica Moldova care sunt oamenii lui Putin și care în aceste zile am văzut avându-l chiar pe șeful statului, pe dl Dodon, om care depinde de finanțarea Moscovei, care punea presiune pe un alt lider politic să semneze un acord politic să ducă la federalizarea Republicii Moldova, cum poate fi garantată continuitatea proiectului european făcând alianță cu astfel de entități politice care sunt subordonate Moscovei și cum poate fi garantată statalitatea Republicii Moldova când intri într-un astfel de joc?”, a conchis fostul ministru de Externe.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) reiterează apelul la calm și reținere în Republica Moldova, transmițând că voința cetățenilor, exprimată prin vot și reflectată în configurația politică a Parlamentului, este singura care asigură un proces politic legitim.

Noul Guvern al Republicii Moldova a fost învestit la data de 8 iunie, atunci când Parlamentul format din majoritatea ACUM-PSRM a votat-o pe Maia Sandu în funcția de premier.

În același timp, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional decretul de numire în funcția de prim-ministru a Maiei Sandu și a noului Guvern, iar fostul premier Pavel Filip a fost numit de CC în funcția de președinte interimar și a declarat alegeri anticipate pentru data de 6 septembrie curent.

În acest context, Maia Sandu a anunțat, luni, în debutul primei ședințe a noului Guvernul de la Chișinău, că va trimite o scrisoare Consiliului Europei și Comisiei de la Veneția privind deciziile Curții Constituționale din Republica Moldova, informează site-ul Unimedia.