„Acum trei ani de zile, câteva persoane surde mi-au cerut audiență în calitatea mea de membru al Comisiei pentru drepturile omului. În momentul acela am înțeles că Parlamentul nu are interpret în limbajul semnelor. Sunt aproape 46 de țări în lume care recunosc limbajul limbajul semnelor prin lege de sine stătătoare ca limbă oficială a persoanelor surde. În acest moment legea respectivă a limbajului semnelor e la Senat. Va ajunge și la Camera Deputaților. Va fi o discuție probabil lungă, dar sper ca în final să înțelegem că au nevoie de această lege. Știți câți copii surzi reușesc să ia Bacalaureatul? Sub 1%, și nu pentru că ei nu pot, fiindcă ei învață limbajul semnelor, gândesc în limbajul semnelor și noi le cerem să dea examen în limba română cu același grad de dificultate”, a declarat, marți, în plenul Camerei Deputaților, Adriana Săftoiu.
Un proiect de lege depus de Adriana Săftoiu în luna iunie a acestui an la Parlament an prevede ca limbajul semnelor să devină limbă oficială, ceea ce înseamnă ca fiecare autoritate publică să asigure un interpret care să ajute persoanele în nevoie să se facă înțelese.
Persoanele cu dizabilități de auz au probleme și privind accesul la educație. Potrivit statisticilor, doar 1% reușesc să promoveze examenul de Bacalaureat.
„Până în 2020 trebuie ca statul român să ia toate măsurile pentru ca persoanele cu dizabilități să fie și să ducă o viață independentă, nu izolată cum este acum. Mai avem la dispoziție doar doi ani”, arată deputatul PNL.
În alte țări, cum este Portugalia, mențiunile din Constituție vizează în mod expres accesul la educația obligatorie. În Norvegia, orice copil surd are dreptul să acceseze educație în limbajul semnelor, acesta devenind prima limbă. De asemenea, limbajul semnelor este recunoscut oficial și în Belgia, Germania, Noua Zeelandă, Chile și Republica Cehă.