Un judecător român a decis că steagul secuiesc ESTE LEGAL. Care este motivarea instanței

Scandalul diplomatic dintre premierul Victor Ponta, ministrul Titus Corlățean și secretarul de stat maghiar Nemeth Zsolt, respectiv ambasadorul Oscar Fuzes a pornit de la steagul secuiesc scos de la o ceremonie oficială. O decizie a Tribunalului Covasna arată că steagul secuiesc poate fi folosit oficial în județ alături de drapelul național. În motivarea deciziei, judecătorul român a constat că legea permite autorităților să își aleagă un steag și să îl folosească la ceremoniile oficiale. Atât tabăra maghiară, cât și oficialii români ignoră aspectul legal al disputei și s-au hazardat în declarații incendiare și acuzatoare.

Disputa româno-maghiară exacerbată acum în declarații populiste a început de la un simplu steag. Pe 3 februarie a fost învestit în funcție noul prefect de Covasna, ceremonie la care steagul secuiesc, stindardul oficial al județului, a fost scos din sală. După acestă acțiune, secretarul de stat Nemeth Zsolt a făcut o serie de afirmații pro-autonomiste.

În realitate, disputa pe steagul Ținutului Secuiesc a fost deja tranșată în instanță. Pe 7 iunie, Prefectura Covasna – reprezentată la acea vreme de prefectul Codrin Munteanu – a atacat în instanță hotărârea Consiliul Județean Covasna, reprezentat de Tamas Sandor, prin care a fost aprobat steagul Ținutului Secuiesc.

În motivarea acțiunii civile, prefectura a menționat că CJ Covasna nu avea posibilitatea să dispună aprobarea unui astfel de steag. „În acest sens se arată că în legislația actuală nu există vreun act normativ care să prevadă posibilitatea stabilirii drapelului sau a fanionului unității administrativ teritoriale ca însemn specific al acesteia de către un consiliul local sau județean”, se arată în acțiunea Prefecturii Covasna. Fostul prefect Codrin Munteanu a cerut astfel anularea hotărârii Consiliului Județean prin care se stabilea steagul secuiesc drept stindard al județului.

CITEȘTE AICI MOTIVAREA INSTANȚEI

În apărare, Consiliul Județean a susținut că, în realitate, legea permite autorităților locale să își aleagă un steag reprezentativ. CJ Covasna susține că pentru stabilirea steagului secuiesc a fost consultată populația din județ.

„În România există zeci de unități administrativ teritoriale care au aprobat drapele, fanioane, chiar și imnuri, majoritatea dintre acestea motivându-și hotărârile prin Statutul unității administrativ teritoriale, neexistând nici un temei pentru care pârâta să fie tratată diferit, în caz contrar ajungându-se la discriminarea cetățenilor români din Județul Covasna față de cetățeni ai României, în acest sens fiind jurisprudența Curții Euroepene se Justiție”, se arată în motivarea instanței.

Judecătoarea Alexandra Daniela Benegui de la Tribunalul Covasna a dispus pe 5 octombrie că folosirea steagului secuiesc în Covasna este legală. Tribunalul Covasna a respins cererea de anulare a hotărârii din 2008 a CJ Covasna prin care s-a aprobat folosirea steagului secuiesc.

În motivare, instanța arată că, deși legislația nu spune în mod clar că autoritățile locale își aleg în mod obligatoriu un steag, interpretarea dispozițiilor legale arată că autoritățile locale pot sa-și aleagă un steag propriu. „Pe cale de consecință, stabilirea în cadrul statutului a unui drapel și a unui fanion al județului nefiind de natură a aduce atingere niciunei dispoziții legate de ordine publică, ci fiind in concordanță cu actele normative care stabilesc atribuțiile autorității administrației publice locale, respectiv cu art. 19 din OG 53/2002, instanța constată că acțiunea formulata de reclamanta Prefectul Județului Covasna în cadrul dreptului de tutela administrativă este neintemeiată, aceasta urmând a fi respinsă ca atare”, se arată în motivarea instanței.

Instanța a mai arătat că în mod similar au fost adoptate Drapelul Județului Alba, Steagul Județului Brașov, Drapelul Județului Ialomița, Drapelul Județului Maramureș, Drapelul Județului Timiș.

Consiliul Județean Covasna a precizat ulterior că steagul secuiesc și stindardul județului Covsna sunt diferite și că hotărârea instanței nu menționază sitagma ținutul secuiesc. 

Cronologia războiului steagului Ținutului Secuiesc

Sâmbătă, 2 februarie. A fost învestit noul prefect de Covasna iar steagul secuiesc a fost scos din sala de protocol. Practic aici s-a consumat momentul zero al scandalului româno-maghiar. Steagul Ținutului Secuiesc a fost scos din ordinul fostului prefect Codrin Munteanu pe motiv ca la o astfel de ceremonie trebuie arborat doar steagul național.

Autoritățile locale din Covasna au declarat însă că nu există o prevedere care să menționeze că la o asemenea ceremonie drapelul local trebuie scos din sala de protocol. Prezent la ceremonie, ministrul Constantin Niță a declarat că autonomia Ținutului Secuiesc nu poate fi pusă în discuție.

Marți, 5 februarie. Secretarul de stat Nemeth Zsolt atacă autoritățile române declarând că maghiarii din Transilvania se simt agresați simbolic. Steagul Ținutului Secuiesc este arborat pe clădirea unei primarii de district din Budapesta. Nemeth Zsolt, un înfocat susținător al autonomiei maghiarilor din Ardeal, a menționat că guvernul român trebuie să rezolve problema steagului secuiesc.

Miercuri, 6 februarie. Premierul Ponta cataloghează declarațiile secretarului de stat maghiar drept obrăznicii. Premierul Ponta îi cere ministrului de Externe român să ia măsuri. Ambasadorul Ungariei este chemat la MAE pentru explicații. Ambasadorul maghiar declară că Budapesta susține doleanța etnicilor maghiari din Transilvania.

„Dacă asta este voința secuilor, cetățenilor români de etnie maghiară, dacă asta este cererea lor, da (susținem-n.r.)”, a declarat Fuzes, într-o intervenție la Realitatea Tv. Ministrul Corlățean amenință că îl va expulza pe ambasadorul Ungariei.

Joi, 7 februarie. Nemeth Zsolt revine cu o nouă declarație și anunță că Ungaria va lua măsuri diplomatice în privința interzicerii de către România a arborării steagului pe clădirile oficiale. Măsurile vor fi anunțate în cursul zilei, a adăugat el, într-o intervenție la postul public de radio Kossuth, relatează MTI.

Ministrul de Externe, Titus Corlățean, a avut, joi, o convorbire telefonică cu omologul ungar, Janos Martonyi, demnitarii căzând de acord asupra faptului că interesul cooperării dintre cele două state impune evitarea escaladării atitudinilor și declarațiilor publice formulate în cele două țări.

În martie 2008, Consiliul Județean Covasna a adoptat o hotărâre privind includerea în statutul județului a unor însemne specifice: stema, drapelul și fanionul județului Covasna, care să fie utilizate, în condițiile legii, cu prilejul unor manifestări de interes local, în acțiuni protocolare sau festive, alături de drapelul național.

Culorile drapelului și ale fanionului sunt bazate pe combinația coloristică a stemei județului, aprobată prin hotărâre de guvern, și anume albastru și auriu.

Pe 18 ianuarie, președintele CJ Covasna le-a cerut primarilor din zona municipiilor Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc să arboreze pe fațada primăriilor drapelul secuiesc. „Am cerut acest lucru pentru că angajamentul față de Ținutul Secuiesc este în inima noastră, dar și în semn de solidaritate față de cei care au fost atacați de prefectul Codrin Munteanu pentru folosirea steagului secuiesc și simbolurilor secuiești, printre aceștia fiind și primarul comunei Ozun”, a afirmat Tamas.