Un om moare la fiecare 3 zile în închisorile României. Imaginea unui sistem nereformat de peste 25 de ani

La 3 zile, un deținut moare într-o închisoare din România, reiese dintr-o medie a statisticilor oficiale oferite Gândul de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), conform cărora 876 de persoane au murit din 2008 până la finalul anului 2016, la o medie anuală a numărului de deținuți de peste 29.000 de persoane, pentru perioada respectivă. Statistica nu include persoanele deținute în aresturile unităților de Poliție.

Vârful populației de deținuți din România, în perioada 2008-2016, s-a înregistrat în 2013, când au existat în medie peste 33.000 de deținuți în penitenciare, iar cea mai mică populație a fost în 2008, cu puțin peste 26.000 de deținuți. Acum, la sfârșitul lunii ianuarie 2017, numărul deținuților era de 27.308 persoane.

Situația înghesuielii din închisori rămâne principala problemă a sistemului penitenciar românesc, în ciuda faptului că numărul deținuților din România scade constant,din 2004 în 2016 înregistrându-se o scădere cu 38% a numărului de persoane încarcerate, conform unui raport al Ministerului Justiției – de la 39.000 în 2004 la 28.000 în 2016. Doar din iulie 2016 până în ianuarie 2017, populația din penitenciare a scăzut cu 1.000 de persoane.

Rata anuală a mortalității din penitenciare este de aproximativ 0,3% din numărul deținuților, ceea ce o situează mult sub rata anuală a mortalității populației din România, care este în jur de 1,2%, cu o medie de aproximativ 250.000 de persoane decedate anual în România, conform datelor Institutului Național de Statistică.

„În anul 2016 efectivul mediu de deținuți aflați în penitenciare a fost de 27.984, media, dar rulajul a fost în jur de 40.700. La acest efectiv au decedat în penitenciar 98 de oameni. Statistic vorbind, reprezintă 3,5 la mia de deținuți. Este de 3 ori mai mic față de populația generală a României, statisticile sunt de la Institutul de Statistică, raportat la anul 2015. 11,7 decese la mia de locuitori sunt în România”, declara Marius Vulpe, directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, într-o conferință de presă de pe 20 ianuarie.

Cei mai mulți deținuți din România mor din cauza bolilor, în principal fiind vorba despre boli cardio-vasculare, cancer și boli ale aparatului digestiv, dar și din cauza violențelor sau a sinuciderilor, arată ANP. În perioada 2008-2016 (finalul lunii iunie), statisticile ANP trimise Gândul arată că au existat 7 morți prin agresiune și 105 sinucideri sau ca urmare a autoagresiunilor, ceea ce înseamnă că sub 1% din deținuți au murit din cauza violențelor și aproximativ 13% prin sinucidere/autoagresiune.

Doar în anul 2016, în penitenciare au murit 98 de persoane, dintre care 31 din cauza cancerului, iar 11 s-au sinucis, conform directorului Marius Vulpe. Sinuciderile au crescut cu un singur caz față de anul 2015.

În 2015, 87% dintre cele 113 decese petrecute în închisorile din România au survenit ca urmare a bolilor, mai arată ANP pentru Gândul, 43 dintre acestea fiind puse pe seama bolilor cardio-vasculare și 41 din cauza diverselor forme de cancer.

Numărul bolnavilor cronici din închisorile românești era în 2015 de peste 8.400, adică aproape 30% din totalul deținuților, cifra fiind în creștere de la an la an (cu 12% față de 2014, cu 33% față de 2013), conform unui raport al Ministerului Justiției din 2016. În închisori se aflau și aproximativ 2.600 de persoane cu afecțiuni psihice (218 dintre ei având boli psihice grave), precum și peste 190 de persoane cu dizabilități.

Tot anul trecut, până la finalul lunii iunie, în cele 6 spitale penitenciar din România (Rahova, Jilava, Poarta Albă, Colibași, Dej și Târgu Ocna) au avut loc 12.258 de internări ale deținuților, iar 740 de internări ale deținuților s-au făcut în spitalele publice. La o populație medie a închisorilor în 2015 de 28.334 persoane, acest lucru înseamnă o medie de peste două internări anuale pentru fiecare deținut. ANP a mai arătat pentru Gândul că în 2015 au avut loc și peste 800.000 de consultații medicale prestate în sistemul penitenciar, ceea ce înseamnă o medie anuală de 28 de consultații pentru fiecare deținut.

TOP 10 PENITENCIARE DUPĂ NUMĂRUL DE DECESE:

CITEȘTE AICI STATISTICILE COMPLETE PRIVIND DECESELE DIN ÎNCHISORI

Supraaglomerarea. România și-a depășit cu aproape 50% capacitatea închisorilor

În România, gradul de ocupare a închisorilor se calculează după două metode diferite. Pe niciuna, situația nu iese bine, numărul deținuților fiind fie la limita maximă, fie depășind numărul locurilor din penitenciare. Astfel, standardele europene ale Consiliului Europei, prin Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) obligă la asigurarea unui minimum de 4 metri pătrați de spațiu pentru fiecare deținut. Legislația românească a adoptat acest standard, însă doar pentru penitenciarele de maximă siguranță și deținuții cu regim închis, sau pentru penitenciarele renovate sau nou construite (care încă nu există). Pentru deținuții cu regim deschis și semideschis, se aplică un standard de minimum 6 metri cubi de aer. Astfel, la calculul combinat pe legea românească, gradul de ocupare al închisorilor iese mai mic decât cel obținut prin calculul după standardele europene (CPT). Spre exemplu, în închisorile de maximă siguranță sunt încarcerați și deținuți care au regim deschis sau semideschis și care intră la calculul pe metri cubi, nu pe metri pătrați.

Astfel, pe legea românească, care combină standardul european de 4 metri pătrați cu cel de 6 metri cubi pentru deținuții în regim deschis și semideschis, gradul de ocupare al penitenciarelor din România (inclusiv spitale) era la sfârșitul lunii ianuarie 2017 de 98%.

Aplicând doar standardul european de 4 metri pătrați, gradul de ocupare al sistemului penitenciar românesc este mult mai mare, de 145% la finalul lunii ianuarie 2017, ceea ce înseamnă că penitenciarele și-au depășit capacitatea cu aproape 50%, conform datelor ANP.

Cu un număr total de 27.308 deținuți la 31 ianuarie 2017, sistemul penitenciar din România, cu tot cu spitale și centre de educare și de detenție, are o capacitate de 27.744 de locuri (pe standardul de calcul românesc, care combină suprafața de 4 metri pătrați cu volumul de aer de 6 metri cubi) sau de 18.970 de locuri (pe standardul european, de 4 metri pătrați pentru fiecare deținut).

CITEȘTE RAPORTUL MINISTERULUI JUSTIȚIEI DIN 2016

România, locul doi în Europa la înghesuiala din închisori, după Liechtenstein și cei 50 de pușcăriași ai săi

România nu este însă o excepție în Europa, alte 10 țări confruntându-se cu situații similare. Trebuie spus însă că România are cea mai mare supraaglomerare a penitenciarelor din Europa, după standardul european, conform celor mai recente date ale Eurostat, din 2014.

Doar Liechtenstein depășește procentual România la înghesuiala din închisori, cu un procent de supraaglomerare de 265%. În realitate însă, situația nu are aceste proporții: micuțul stat de 25 de kilometri avea în 2014 doar 53 de deținuți, închiși însă pe o capacitate de doar 20 de locuri.

România este urmată în topul supraaglomerării de Ungaria (139%), Albania (124%), Grecia (119%), Franța (115%), Slovenia (112%), Portugalia (111%), Serbia (110%), Italia (108%) și Irlanda (101%), conform cifrelor din 2014 ale Eurostat.

Cele mai aglomerate închisori din România. Recordul, la Târgu Mureș: de peste două ori mai mulți deținuți decât capacitatea închisorii

Dintre cele 16 penitenciare de maximă siguranță din România, 12 și-au depășit capacitatea după standardul românesc, iar pe cel european 15 sunt supraaglomerate. Penitenciarul Giurgiu este singura închisoare de maximă siguranță din România care nu este supraaglomerată pe ambele standarde, iar Penitenciarul Arad se mândrește cu aceeași performanță doar la secția Centru, secția exterioară fiind supraaglomerată.

TOP AGLOMERARE ÎNCHISORI MAXIMĂ SIGURANȚĂ (la 31 ianuarie 2017)

În ce privește închisorile cu regim deschis și semideschis din România, din totalul de 18, doar 4 sunt supraaglomerate pe standardul impus de legea din România, însă doar unul – cel din Găești – respectă standardul european CPT, de 4 metri pătrați pentru fiecare deținut.

TOP AGLOMERARE ÎNCHISORI CU REGIM DESCHIS ȘI SEMIDESCHIS (la 31 ianuarie 2017)

Cele 6 spitale penitenciare din România nu suferă de supraaglomerare pe niciunul dintre standardele de calcul. Dintre cele 2 Centre de Reeducare din sistemul penitenciar, doar cel de la Târgu Ocna suferă de supraaglomerare, având un grad de ocupare de 147% pe ambele standarde de calcul.

CITEȘTE AICI SITUAȚIA CAPACITĂȚII PENITENCIARELOR DIN ROMÂNIA

4,88 milioane de euro lunar ne-a costat întreținerea deținuților în 2016. Imagine din interior a sistemului: într-un pat de 80 centimetri lățime dorm doi deținuți, acompaniați de păduchi și șobolani

Costul mediu pe care statul îl plătește în fiecare lună pentru întreținerea unui deținut este în prezent de 783,8 lei pe lună, conform unui raport al Ministerului Justiției din 2016. Astfel, la o populație penitenciară de 28.000 de oameni, cât avea România în august 2016, statul plătea lunar în jur de 4,88 milioane de euro pentru întreținerea lor.

În ciuda acestei sume care poate părea impresionantă, condițiile din închisori sunt precare. O arată rapoartele instituțiilor independente din România și din Europa, dar și numărul de condamnări la CEDO ale statului român, pentru încălcarea articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privind interzicerea torturii și a pedepselor degradante și inumane.

Astfel, din 2010 până în iulie 2016, România a fost condamnată în 130 de cauze privind condițiile din penitenciare, reușind să se înțeleagă amiabil cu reclamanții în multe alte dosare. Nota de plată pentru perioada respectivă: aproximativ 3,5 milioane de euro. Doar în primele 6 luni ale anului 2016, România a fost condamnată de 11 ori la CEDO în astfel de spețe, înțelegându-se amiabil cu reclamanții în alte 20 de cazuri, conform unui raport al Ministerului Justiției.

Condamnat definitiv pentru omor în 2004, Iacov Stanciu a câștigat în 2012 la CEDO procesul împotriva statului român, privind încălcarea articolului 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, legat de interzicerea torturii și a pedepselor degradante și inumane. El a primit despăgubiri de 20.000 de euro și plata a 4.800 de euro pentru cheltuieli de judecată. Statul român a fost însă condamnat printr-o decizie semi-pilot, prin care i s-a impus să își îmbunătățească condițiile din sistemul penitenciar, fără a i se impune însă și un termen limită. Timp de 4 ani, până în prezent, nu au fost făcute îmbunătățiri semnificative.

În procesul său contra României, Iacov Stanciu, eliberat condiționat în 2011, a oferit instanței o imagine din interior a sistemului penitenciar românesc, el plimbându-se prin mai multe închisori în timpul condamnării. Astfel, în penitenciarul Ploiești, unde a stat din 2002 până în 2008, condamnatul a susținut că a fost nevoit să împartă un pat de 80 de centimetri lățime cu un alt deținut, în celule care erau echipate cu 15 până la 24 de paturi și în care stăteau 20 până la 45 de deținuți.

În celule erau numai paturi suprapuse, nu exista mobilier (masă) și exista o singură fereastră. Condamnatul a mai susținut că celulele erau infestate cu păduchi și că în celulă existau una sau două chiuvete, doar cu apă rece. Accesul la dușuri cu apă caldă avea loc o singură dată pe săptămână.
La Mărgineni, Iacov Stanciu a susținut în fața CEDO că a împărțit din nou patul cu un alt deținut, pentru că în celula în care stătea erau 36 de paturi la 68 de deținuți. În celulă existau 2 toalete pentru toți acești deținuți.

La Jilava, unde a stat, cu întreruperi, între 2003 și 2011, când a fost eliberat, Stanciu a declarat că supraaglomerarea era de asemenea o problemă: în celule cu o suprafață de 13 metri pătrați stătea 8 deținuți, iar în celulele mari, de 20-25 metri pătrați, stăteau 35-40 de deținuți. Paturile erau suprapuse, iar condamnații erau nevoiți să doarmă împreună în paturi. El a mai susținut că nu exista apă în toalete și că celulele erau infestate cu gândaci, șobolani, păduchi și purici. Stanciu a susținut de asemenea că a fost mușcat de un șobolan în 2009 la Jilava, fiind ulterior vaccinat.

Guvernul României s-a apărat susținând că numărul paturilor din penitenciare a depășit întotdeauna numărul deținuților, din 2006 încoace, și că în celule curățenia intra în responsabilitatea deținuților, ei primind produse de curățenie. Guvernul a mai arătat că aveau loc deratizări și dezinsecții periodice și că calitatea apei din celule era verificată periodic, precum și că așternuturile din paturi erau schimbate săptămânal. Guvernul a mai arătat că, conform datelor din penitenciar, numărul deținuților din celulele indicate de Iacov Stanciu era mai mic decât cel spus de el și că erau mai multe paturi decât deținuți.
Pe timpul detenției, Iacov Stanciu a dezvoltat o boală dentară care a dus la pierderea a 14 dinți. El a putut să aibă acces la o proteză dentară abia în 2010, trebuind să plătească 40% din costurile ei, și a avut acces la un medic privat. CEDO arată că din apărarea Guvernului României, reiese că problemele dentare ale lui Stanciu nu au intrat la categoria „urgențe medicale” și că astfel nu a existat un plan terapeutic medical pentru deținut.

În 2004, Iacov Stanciu a dat în judecată penitenciarul Ploiești, pentru condițiile de detenție, însă Judecătoria Ploiești i-a respins cererea, arătând că „condițiile de detenție reclamate sunt aceleași în toate închisorile și că de aceea nu se poate considera o acțiune sau un eșec imputabil administrației penitenciarului respectiv”, arată CEDO în decizia sa. O altă plângere, contra închisorii Jilava, i-a fost respinsă, în motivare arătându-se că 80% dintre deținuții din România au probleme dentare.
Problemele semnalate de Iacov Stanciu în fața CEDO au fost reflectate și în rapoartele anuale ale CPT sau ale APADOR-CH din România.

Radiografia unuia dintre cele mai aglomerate penitenciare din România. La Iași, ploșnițe, șobolani, doi medici și o mașină

Penitenciarul de maximă siguranță Iași este unul dintre cele mai aglomerate din România, cu peste 1.300 de deținuți și o capacitate de doar 730 de locuri (pe standardul românesc), respectiv 699 de locuri (pe standardul european). În ianuarie 2017, indicele de aglomerație aici era de 184%, respectiv 192% pe normele europene.

Până în 2016, acest penitenciar a fost condus de actualul director al ANP, Marius Vulpe.

Un control al Avocatului Poporului din martie 2016 arată că pușcăria de la Iași este depășită din aproape toate punctele de vedere, în ciuda investițiilor semnificative care s-au făcut la sfârșitul anului 2015.
Pușcăria de maximă siguranță adăpostește toate cele trei regimuri de detenție – închis, semideschis și închis, toate fiind depășite din punct de vedere al capacității. 221 de deținuți de maximă siguranță erau închiși pe 124 de locuri (indice de ocupare 178%), 722 de deținuți se aflau în regim închis, pe 294 de locuri (indice de ocupare 245%), iar 253 de deținuți în regim deschis erau cazați pe 196 de locuri (indice de ocupare 129%).

Nouă deținuți obținuseră până la momentul vizitei comisiei de control sentințe definitive, prin care instanțele obligau penitenciarul să le asigure standardul legal de 4 metri pătrați în regim închis sau 6 metri cubi de aer în regim deschis, lucru pe care Penitenciarul Iași nu îl putea pune în practică, ignorând astfel deciziile instanțelor. Soluția găsită a fost de a-i transfera pe acești deținuți fie într-un regim de detenție necorespunzător condamnării lor, fie în altă pușcărie, la Tulcea.

La control, comisia Avocatului Poporului a constatat și alte aspecte. În închisoarea de la Iași nu exista o sală de mese, deținuții fiind obligați astfel să mănânce în paturi. Pavilionul pentru regim închis este construit din 1983 și structura sa nu corespunde normelor privind rezistența și stabilitatea, lucru constatat printr-o expertiză încă din 2008.

În celule, paturile erau supraetajate pe trei nivele, astfel că într-o celulă de 16 metri pătrați erau 8 paturi, iar într-una de 45 de metri pătrați, 27 de paturi. În acest pavilion, celulele erau murdare, prost iluminate, cu mucegai și infiltrații de apă în băi, cu urme de rozătoare și ploșnițe.

În pavilionul pentru regim deschis, construit în 2011, situația era mai bună, însă aceleași condiții mizere de cazare și paturi supraetajate pe doar două nivele.

Deținuții s-au plâns de aglomerația din celule, de prezența ploșnițelor, gândacilor și șobolanilor, de mâncarea proastă și de iluminatul slab al celulelor, dar și de lipsa medicilor.

Închisoarea ducea lipsă de personal, cu 92 de posturi vacante și 380 de angajați, însă cel mai mare deficit se înregistra la medici și sectorul operativ de siguranță.

La Iași, existau la momentul controlului Avocatului Poporului doar doi medici generaliști și o asistentă, în condițiile în care zilnic se înregistrau aproximativ 150 de cereri de consultații din partea deținuților, iar 150 de deținuți se aflau sub tratament pentru probleme psihice. Penitenciarul dispunea de o singură mașină de transport pentru deținuți, pe care trebuia să o folosească de câte ori un deținut trebuia tratat la un spital public. Comisia Avocatului Poporului considera că se impune angajarea a cel puțin încă doi medici generaliști, a unui psihiatru și a unui dentist.

Măsurile propuse de fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, pentru îmbunătățirea sistemului penitenciar, până în 2023

Ministerul Justiției a lansat în 2016, în dezbatere publică, un Plan de Acțiune pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție, prin care își propune să construiască două noi penitenciare a câte 1.000 de locuri din 2021 până în 2023, dar și modernizarea și extinderea celor existente.

În prima etapă, până în 2017, ar urma să fie create 875 de locuri noi în pușcării, precum și 200 să fie modernizate, la penitenciarele Bacău, Rahova, Codlea, Craiova, Gherla, Găești, Oradea, Satu Mare, Slobozia, Timișoara, Târgșor, Târgu Mureș, Tulcea. În mod inexplicabil, din acest prim pas al strategiei de modernizare lipsește Penitenciarul Iași, cel mai aglomerat din România.

În etapa a doua, între 2018 și 2020, ministerul Justiției își propune să creeze 7.520 de noi locuri de cazare și să modernizeze 1.451 deja existente în toate închisorile din România. Ultima etapă, din 2021 până în 2023, ar urma să fie construite cele două noi penitenciare.

Strategia Ralucăi Prună mai implica mărirea normei de hrană, de la 3,76 lei pe zi pentru fiecare deținut, cât este în prezent, dar și creșterea personalului medical din penitenciare.

Guvernul PSD susține de asemenea creșterea normei de hrană a deținuților până la 5 lei, însă a abandonat strategia propusă de fostul ministru Raluca Prună.