Un precedent periculos. DIICOT îi bagă pe jurnaliștii Sky News la „siguranță națională”. Avădani: „Este o reacție excesivă”

Procurorii DIICOT care anchetează cazul presupusei contrabande cu arme, prezentată într-un reportaj al televiziunii britanice Sky News și care are toate ingredientele unei povești contrafăcute, îl vor ancheta printr-o comisie rogatorie în Marea Britanie pe jurnalistul Stuart Ramsay, autorul materialului, sub acuzația de „comunicare de informații false”, infracțiune privind securitatea națională a României.

Joi noapte, DIICOT i-a pus sub urmărire penală, reținându-i pe trei dintre cei cinci români care l-au ajutat pe britanic să realizeze reportajul cu informații false de pe Sky News. Szanto Aurelian, Pantics Levente și Pantics Szaba Atilla sunt acuzați de comunicare de informații false, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și constituirea unui grup infracțional organizat. Unul dintre ei a fost reținut pentru 24 de ore.

Infracțiunea de comunicare de informații false, prevăzută la articolul 404 în Codul Penal, se pedepsește cu unu până la 5 ani închisoare și este definită astfel: „Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea națională”.

POLITICĂ Ilie Bolojan a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, după negocierile cu PSD și UDMR. Liderul PNL a oferit detalii despre mai multe subiecte stringente

23:26

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

Acesta este al 7-lea dosar din istoria DIICOT privind această infracțiune. Cinci dintre ele au fost clasate cu neînceperea urmăririi penale, iar al șaselea se află încă în lucru, conform unor surse judiciare.

Nicoleta Andreescu, directorul APADOR-CH, își amintește pentru gândul cum a argumentat un deputat necesitatea acestei infracțiuni în noul Cod Penal românesc: „Un deputat la vremea respectivă ne-a justificat că este pentru situațiile în care, de exemplu, se anunță în presă că România urmează să bombardeze Bulgaria și Bulgaria o ia de bună și ne bombardează la rândul ei. Acesta a fost un exemplu. Noi am zis că este un instrument de cenzură și că nu își găsește locul în Codul Penal”.

UPDATE: Acuzațiile oficiale ale DIICOT: S-a creat „o puternică stare de temere în rândul populației civile”

Procurorii DIICOT le aduc acuzații nemaivăzute în România celor trei români care l-au ajutat pe Stuart Ramsay la realizarea reportajului fals: răspunsurile lor regizate ar fi creat „o puternică stare de temere în rândul populației civile, dar și un sentiment de insecuritate” și „sentimente reprobatoare la adresa statului român”. De unde și acuzația că securitatea națională a fost pusă în pericol. De același lucru este acuzat, implicit (deși nu este încă urmărit penal) și jurnalistul britanic.

„Faptele prezentate au generat pe de o parte sentimente reprobatoare la adresa statului român, iar pe de altă parte un sentiment de insecuritate în rândul cetățenilor din România, având în vedere prezentarea unor posibile amenințări la adresa securității naționale a țării. S-a reținut că  faptele prezentate în cadrul investigației jurnalistice realizate de către postul de televiziune britanic, dar și răspunsurile pe care presupușii traficanți de arme le-au dat la întrebările jurnaliștilor au fost de natură a crea o puternică stare de temere în rândul populației civile, dar și un sentiment de insecuritate„, arată DIICOT.

Procurorii DIICOT mai arată într-un comunicat de presă că „așa-zisa investigație jurnalistică nu era fundamentată pe fapte și împrejurări reale, ci a fost creată din inițiativa jurnaliștilor, prezentând ca veridice unele date și informații false”.

Jurnaliștii britanici de la Sky News sunt acuzați că „au prezentat publicului larg un scenariu care, dacă ar fi fost adevărat, ar fi creat impresia că autoritățile statului român nu gestionează sau nu sunt interesate de a gestiona o așa-zisă problemă creată de vânzarea de arme pe teritoriul său, din motive de incompetență sau de corupție”. 

O acuzație adusă jurnaliștilor britanici de la Sky News include chiar faptul, neexplicitat de vreo lege penală din România, că aceștia „s-au exprimat inacceptabil”. Redăm pasajul integral din comunicat: „Pe lângă modul de exprimare absolut inacceptabil și de neînțeles adoptat de către jurnalistul britanic și preluat de către angajatorul său, postul de televiziune, acțiunile grupului de ziariști britanici pe teritoriul României sunt de natură a afecta securitatea națională a statului român prin inducerea în eroare a autorităților europene, a populației largi din Europa și din România cu privire la posibilitatea autorităților de stat române de a gestiona contrabanda cu armament provenit din zone de conflict vecine statului român, de natură a aproviziona cu armament de război deosebit de periculos grupări teroriste din vestul Europei (deseori zguduit în ultimii ani de atentate teroriste) și din Orientul Mijlociu, aceste fapte, dacă ar fi reale, circumscriindu-se finanțării terorismului islamic de către statul român prin complicitatea lașă sau pasivă a autorităților acestora”.

Avădani, CJI: „O reacție excesivă”. Andreescu, APADOR-CH: „Un instrument de cenzură”

Dacă procurorii DIICOT se decid să treacă la treabă într-adevăr în acest sens, după ce i-au audiat pe românii implicați în filmarea reportajului Sky News și care s-a dovedit că dețineau legal armele de vânătoare pe care i le-au prezentat jurnalistului, spunând că acesta le-a spus că joacă niște roluri pentru un documentar despre traficul de arme din Europa, se ridică mai multe probleme.

Una ar fi cea a finalității demersului procurorilor, pentru repararea situației create. Deocamdată, singurul prejudiciu la care ne putem gândi este unul de imagine pentru România.

„Este o reacție excesivă, ca și reacția Ambasadei. Există ceea ce se numește soft diplomacy, pot apărea articole în presa britanică, unde se poate trata cazul cu creier. A pune sub acuzare un jurnalist străin în baza unei legislații românești nu rezolvă problema de imagine a României, dacă e o problemă de imagine. Iar dacă am avut o problemă de securitate națională, atunci să știm și noi, că aia e mai gravă. Ajungem iar la ideea că presa este o vulnerabilitate la adresa securității naționale”, explică pentru gândul Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent.

„Nu înțeleg finalitatea, în afară de faptul că se vor cheltui niște bani pentru aceste demersuri”, spune pentru gândul și Nicoleta Andreescu, directorul APADOR-CH, care se întreabă dacă nu cumva prin scoaterea la lumină a detaliilor din acest caz, prin anchetarea sa penală, autoritățile române speră să fabrice un fel de dezmințire, prin demascarea falsității materialului jurnalistic.

A doua mare problemă este în ce măsură procurorii pot dovedi că un jurnalist și materialul său fals au afectat „securitatea națională” a României.

„Ar trebui să demonstreze care este atingerea adusă siguranței naționale. A fost siguranța națională vreo secundă în pericol în urma acelui material? Te uiți un pic și la bonitatea canalului (Sky News – n.r.). Și mai trebuie să demonstreze că omul a știut că informațiile sunt false și că le-a utilizat cu rea credință. El va susține până la adânci bătrâneți că nu e adevărat”, consideră Ioana Avădani.

„DIICOT are infracțiunea, ea există, numai că ei ar trebui să justifice cum anume această acțiune a jurnalistului englez pune în pericol securitatea națională. Și mai trebuie să dovedească că jurnalistul cunoștea caracterul fals al acestor informații, condițiile sunt cumulative”, argumentează și Nicoleta Andreescu.

Procurorii DIICOT susțin că jurnalistul a regizat toată întâlnirea, că le-a spus celor trei români ce replici să spună, ce prețuri să ceară pe arme și tot el le-a cerut să poarte cagule și haine de camuflaj, astfel că el ar fi cunoscut astfel caracterul fals al informațiilor sale.

A treia mare problemă și poate cea mai importantă este ce precedent ar constitui o astfel de punere sub acuzare a jurnalistului britanic pentru presa din România. Pe de altă parte, au existat foarte multe cazuri de acuzații false, bazate pe nimic real sau de materiale jurnalistice contrafăcute în România, pe care DIICOT nu le-a anchetat, unele având drept ținte înalți oficiali ai statului român sau instituții care intră chiar în sfera de securitate națională a României.

„Noi ne-am luptat foarte tare să nu existe acolo acel articol din Codul Penal, dar nu am reușit. Să vedem dacă un articol de presă poate aduce atingere siguranței naționale. Care este pericolul materializat pe care acel articol îl aduce siguranței României?”, arată Ioana Avădani, președinta CJI.

„Când s-au discutat noile coduri penale, noi am protestat împotriva introducerii acestei infracțiuni, tocmai pentru că formularea era vagă. Noi precizam că ar fi trebuit, în măsura în care chiar se considera necesară introducerea acestui tip de infracțiune, neapărat să apară intenția – cu știință”, își amintește și Nicoleta Andreescu, de la APADOR-CH.

Procurorii DIICOT descriu cum s-a produs telenovela românească pentru Sky News. Argumentele lor pentru atingerea „securității naționale”

DIICOT arată într-un comunicat de presă că la începutul lunii iulie 2016, Aurelian Mihai Szanto, român rezident în Marea Britanie de mai mulți ani, ar fi fost fost contactat telefonic de către un jurnalist britanic, pe care-l cunoscuse anterior, care i-ar fi propus să lucreze ca translator  pentru postul de televiziune britanic Sky News. „Respectivul jurnalist i-a spus că intenționează să realizeze un documentar despre traficanții de arme și i-a cerut să găsească persoane dispuse să prezinte arme de foc”, susțin procurorii.

Românul le-ar fi spus jurnaliștilor că nu poate prezenta arme militare, ci doar arme de vânătoare deținute legal de un prieten de-al său din România, Pántics Attila-Csaba. La prezentarea acestor arme urma să ia parte și vărul acestuia, Pantics Levente.

Jurnaliștii de la Sky News i-ar fi oferit lui Szanto Aurelian 2.000 de euro pentru prestația sa. Acesta ar fi oprit pentru sine jumătate din sumă, iar restul le-ar fi dat-o celorlalți doi prieteni, susține DIICOT.

Pe 29 iulie, mai mulți jurnaliști de la Sky News au sosit cu avionul la Târgu Mureș și au fost preluați de Aurelian Szanto, cu o mașină închiriată. „După ce au fost preluați, între jurnaliști și însoțitorii acestora s-au purtat discuții în legătură cu detaliile filmării, iar inculpatului Szanto Aurelian-Mihai  i s-a cerut ca persoanele care apăreau în calitate de „traficanți de arme” să poarte cagule. Totodată, acestuia i-au fost precizate întrebările și răspunsurile pe care ar fi trebuit să le dea așa-zișii traficanți, inclusiv prețurile pentru unele tipuri de arme. Tot jurnaliștii au mai cerut ca filmarea să se realizeze într-o zonă izolată, împădurită și cu dealuri, autovehiculul cu care se deplasau contrabandiștii să nu aibă numere de înmatriculare, iar armele să fie acoperite cu o pătură. Întrucât jurnaliștii britanici au solicitat să fie prezentate arme militare marca AK, inculpatul Pántics Attila-Csaba i-a cerut unei alte persoane  să-i împrumute o armă marca UM SADU, cal.7,62X39, armă cu destinația „colecție” pe care acesta o deținea legal”, arată DIICOT.

Reuniunea pentru filmare a avut loc pe 31 iulie, la doi kilometri de localitatea Jeica, din județul Mureș, cei doi veri cu armele de vânătoare venind cu mașina de teren albastră Suzuki Samurai, vizibilă și în filmare, susțin procurorii.

„La o distanță de aproximativ 2 km față de punctul de întâlnire, inculpatul Pantics Atilla Csaba a oprit autoturismul marca Suzuki Samurai și împreună cu inculpatul Pantics Levente au coborât, amândoi si-au pus cagulele pe cap (cagule găsite cu ocazia perchezițiilor domiciliare), însă unul din jurnalistii britanici i-au solicitat și inculpatului Szanto Aurelian-Mihai, în calitate de „intermediar al traficanților de arme”, să poarte cagulă. Neavând cagulă, cei din echipa de filmare i-au înmânat una, o șapcă și o geacă. Ulterior s-a procedat la realizarea materialului video propriu-zis, ocazie cu care au fost puse și întrebările la care erau pregătite și răspunsurile, cerându-li-se în mod expres să vorbească în limba română, chiar dacă limba maternă a inculpaților este limba maghiară”, arată procurorii.

Procurorii trag concluzia, astfel, că informațiile false au fost răspândite în public, prin materialul video, „cunoscând caracterul fals al acestora (și anume faptul că persoanele din video nu erau traficanți de arme, ci doar vânători, iar armele manipulate și prezentate de aceștia erau arme de vânătoare deținute legal)” și că „au pus în pericol securitatea națională”.

Jurnaliștii britanici mai sunt acuzați că „au prezentat publicului larg (reportajul fiind prezentat pe postul de televiziune britanic) un scenariu care, dacă ar fi fost adevărat, ar fi creat impresia că autoritățile statului român nu gestionează sau nu sunt interesate de a gestiona o așa-zisă problemă creată de vânzarea de arme pe teritoriul său, din motive de incompetență sau de corupție”.

De asemenea, procurorii fac aprecieri stilistice și editoriale în probatoriul lor și arată chiar că nu doar securitatea României ar fi fost afectată, ci securitatea întregii Europe. Mai mult, procurorii DIICOT ajung să considere că materialul de la Sky News sugerează că statul român finanțează terorismul: „Pe lângă modul de exprimare absolut inacceptabil și de neînțeles adoptat de către jurnalistul britanic și preluat de către angajatorul său, postul de televiziune, acțiunile grupului de ziariști britanici pe teritoriul României sunt de natură a afecta securitatea națională a statului român prin inducerea în eroare a autorităților europene, a populației largi din Europa și din România cu privire la posibilitatea autorităților de stat române de a gestiona contrabanda cu armament provenit din zone de conflict vecine statului român, de natură a aproviziona cu armament de război deosebit de periculos grupări teroriste din vestul Europei (deseori zguduit în ultimii ani de atentate teroriste) și din Orientul Mijlociu, aceste fapte, dacă ar fi reale, circumscriindu-se finanțării terorismului islamic de către statul român prin complicitatea lașă sau pasivă a autorităților acestora„.

Apărarea jurnalistului britanic

Jurnalistul Sky News Stuart Ramsay, realizatorul reportajului despre presupusul trafic ilegal cu arme de foc din România, a publicat mesaje Twitter în care ironizează România. „România, încetează cu publicarea de mesaje nepotrivite, este ridicol. Este foarte plictisitor. Am răspuns la fiecare întrebare – arestezi bandele?” sau „Nimeni nu a fost plătit. Armele sunt reale. Povestea este corectă. Sfârșitul discuției. România, aici nu era vorba despre tine. Era vorba despre arme” au fost câteva dintre mesajele de miercuri ale jurnalistului Sky News.

„Heheheh, este adevărat. Pur și simplu nu vă place! AK-urile și puștile cu lunetă sunt – err – militare, de vânzare. Succes”, a mai scris Ramsay pe Twitter.

Legătura dintre jurnaliștii britanici și cei care apar în filmarea Sky News ar fi fost intermediată de Szanto Aurelian Mihai, un freelancer român în vârstă de 40 de ani care s-ar fi stabilit în Marea Britanie în urmă cu șapte ani. Totul ar fi fost un scenariu pus la cale de jurnaliștii britanici, românii care apar în imagini fiind plătiți și instruiți în legătură cu replicile pe care să le spună. De asemenea, acestora li s-ar fi cerut să poarte haine de tip militar, arată surse judiciare pentru Mediafax.

Szanto Aurelian, intermediarul afacerii, a declarat că a fost păcălit și că i s-ar fi spus că este vorba despre un reportaj cu personaje fictive, informații ce ar fi urmat să fie anunțe la difuzarea materialului.

„Mi-au declarat: nu vă faceți griji, la momentul difuzării va apărea la sfârșit, pe display, că toate personajele din acest documentar sunt fictive și sunt doar cu caracter informativ. Așa mi s-a comunicat. Ei mi-au cerut să le prezint arme de război. Comunicarea mea către ei a fost nu, nu pot să vă ofer arme de război. Ei m-au asigurat că este un documentar care va apărea în luna decembrie. Nu va fi o știre, nu va fi ceva pus pe sticlă care să defăimeze imaginea României. S-au negociat la mii de euro, dar nu foarte multe”, susține bărbatul.