Prototipul a fost prezentat, luni, de către inventatorul său, Valentin Stamate, care a spus că acesta este primul motor de acest fel din lume, realizat prin printare 3D.
Potrivit inventatorului, Valentin Stamate , motorul este unul de avion, de 10 centimetri cubi, cu 10.000 de rotații pe minut, costurile acestuia ridicându-se la 20.000 de euro, cheltuieli suportate de Universitatea „Transilvania”.
Valentin Stamate a declarat că blocul motor, chiulasa, pistonul, arborele motor, distribuitorul din cadrul carburatorului, toba de eșapament, capacul de închidere al blocului motor, carburatorul, cămașa cilindrului și biela de transmitere a mișcării au fost realizate la imprimante 3D, tip SLM și SLS.
Totodată, Stamate a precizat că toate componentele au fost fabricate din pulberi de oțel, aluminiu și oțel impregnat cu bronz. Singurele componente care nu au fost realizate prin printare sunt elicea, care este din lemn, conul de antrenare cu sistemul de prindere, rulmenții de susținere, șuruburile, piulițele și bujia.
Combustibilul folosit pentru angrenarea motorului este un amestec de metanol și ulei.
„Un astfel de motor dacă sunt bune condițiile și dacă s-ar lucra într-o secție a unei întreprinderi unde există toate tehnologiile de printare și prelucrare ulterioară, probabil în câteva luni, o echipă ar reuși să scoată un nou produs de acest gen”, a spus Stamate, care a lucrat doi ani pentru acest proiect.
Toate costurile necesare realizării acestui prototip au fost asigurate de Universitatea Transilvania din Brașov.
„Realizarea acestui motor este extrem de utilă pentru că, pe viitor, se va putea renunța la fabricarea matrițelor pentru care costurile de producție sunt foarte mari, și se va realiza prototipul în sine prin tehnologia de printare 3D, iar apoi se poate trece la producția în serie a produsului”, a mai precizat inventatorul.
Valentin Stamate lucrează de patru ani ca cercetător la Universitatea „Transilvania” din Brașov, la departamentul de Ingineria fabricației, din cadrul Facultății de Inginerie tehnologică și management industrial.
În urmă cu doi ani, Stamate a renunțat la activitatea didactică și s-a dedicat exclusiv activității de cercetare.