Un român din Shangai, despre coronavirusul din Wuhan: S-a creat o isterie generalizată în România

Arleen Ionescu, profesor universitar de literatură engleză și teoria criticii la Universitatea Jiao Tong din Shanghai, crede că isteria legată de coronavirus este mai mare în afara Chinei decât în țara afectată. „Aș vrea să vă spun că din cât de speriați sunt prietenii noștri și rudele din România, se vede foarte clar că s-a creat o atmosferă de isterie generalizată acolo”, a declarat aceasta.

Măsurile de siguranță sunt updatate zilnic de către autorități, iar oamenii sunt resemnați, însă calmi. „Oamenii par calmi, dar mai puțin entuziaști și foarte atenți, vigilenți. Toți respectă regulile de prevenție. Unii poartă și mânuși de protecție. Cred că trebuie să fim vigilenți, nu alarmați și nu alarmiști pentru alții”, a mai declarat profesorul universitar.

„Pe chinezi i-a prins acest virus în cea mai fericită perioadă, când în sfârșit după un an lung cu multă muncă, se duc la familiile lor pentru a sărbători Anul Nou. Toate ceremoniile de sărbătorire s-au anulat una după alta. Noi eram în vacanță și a trebuit să ne întoarcem acasă, pentru că aproape toate site-urile către care ne îndreptam, cu bilete de tren, avion, rezervări de hotel făcute cu mult timp înainte, s-au închis”, a povestit Arleen Ionescu pentru MEDIAFAX.

Redăm interviul integral acordat de Arleen Ionescu, profesor univeristar de literatură engleză și teoria criticii la Universitatea Jiao Tong din Shanghai:

Reporter : Pentru început, ne puteți spune cine sunteți și cu ce vă ocupați în China?
Arleen Ionescu : Mă numesc Arleen Ionescu, sunt profesor de literatură engleză și teoria criticii la Universitatea Jiao Tong din Shanghai.

Reporter : De unde sunteți din România? Ce făceați aici?
Arleen Ionescu : Sunt originară din Ploiești, unde 20 de ani am lucrat la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Facultatea de Litere și Științe, Departamentul de Filologie, de care am rămas foarte atașată și pe această cale le transmit colegilor mei de acolo cele mai bune gânduri.

Reporter : De ce ați ales acest colț de lume?
Arleen Ionescu : E foarte greu de răspuns succint. Nu am plecat din supărare pe România, asta cred că e important de menționat. Cred în continuare că România e o țară minunată și scriu în continuare despre scriitorii noștri, despre cultura noastră în reviste și la edituri din străinătate, contribuind și eu cu puținul pe care pot să îl fac pentru țara mea. Dar cred că a fost condusă în ultimii ani preponderent de o resursă umană de slabă calitate. Sunt în primul rând cercetător umanist căruia i s-a oferit această poziție de profesor universitar într-o universitate de top a lumii. O asemenea ofertă nu se refuză. Am ales acest loc pentru că aici cercetarea științifică este încurajată, respectată și răsplătită la adevărata ei valoare spre deosebire de România la momentul plecării mele acum un an și jumătate. Aici mi s-a dat tot timpul și resursele de care aveam nevoie să fac această cercetare la cel mai înalt nivel. Studenții noștri sunt excepționali și avizi de cunoaștere, nu pot spune că studenții români nu sunt buni, am avut și acolo studenți cu foarte mutl potențial, dar atâta dorință de cunoaștere nu am mai întâlnit până acum în alte universități ale lumii, deși, desigur, nu am văzut decât o foarte mică parte a acestora. Mediul academic în care ne desfășurăm activitatea este propice dezvoltării noastre. Nu am întâlnit în România, din păcate, cultura cercetării care este aici decât în anii când ministerul Educației a fost condus de Daniel Funeriu. Sper să reatingă România acel nivel și să-l depășească în viitor și îmi doresc foarte mult să văd și universități românești în marile topuri ale lumii. Universitatea unde sunt acum a și creat unul dintre ele, ARWU, și este cam în toate topurile pe locul 60 în lume, în unele un pic mai sus.

Arleen Ionescu: Am dat declarații dacă am vizitat provincia Hubei și îndeosebi orașul Wuhan

Reporter : Ce informații ai primit oficial legat de coronavirus?
Arleen Ionescu: Fiind cetățean român rezident în Shanghai, informațiile ar trebui dublate, primite prin MAE și de la autoritățile chineze. De la autoritățile române ca cetățean român, nu am primit nimic. Există o aplicație online care se completează de cei rezidenți în China pe care am completat-o când am obținut rezidența aici. Am înțeles că s-au transmis niște mailuri înainte de vacanță, eu una nu am primit. Și am mai găsit astăzi un comunicat al MAE… Subliniez că nu dau vina pe Consulatul României la Shanghai, unde domnul Consul Crișan este un supraom, unicul angajat care se ocupă cu toate. De curând am fost la Consulat (înainte de vacanță) pentru eliberarea unui pașaport și am fost impresionată de modul în care un singur om le face pe toate eficient și lucrând peste program și în timpul weekend-ului. Dumnealui ne-a transmis printr-o româncă de pe grupul nostru să îl apelăm negreșit dacă avem vreo problemă în această perioadă. De la autoritățile chineze multe informații primite sunt în chineză, o limbă pe care, spre rușinea mea, nu am învățat-o, prin urmare, diversele anunțuri primite le-am tradus cu ajutorul colegilor, copiilor care învață și chineză la școală sau cu baidu sau google translate. Am primit informațiii prin școlile unde avem copiii înscriși și de la universitatea noastră. Din puținul pe care îl pot spune eu, pentru că nu sunt medic și nu doresc să îmi dau cu părerea neavizat despre medicină, virusul este mai puțin dur decât SARS, dar cel puțin aparent se dovedește a fi mai infecțios, mai ușor transmisibil. Ni s-au transmis reguli de igienă ce trebuie respectate cu strictețe în această perioadă, reguli pe care oricum le respectam în mod curent. Ni s-a cerut din partea școlii copiilor și din partea universității noastre să dăm declarații dacă am vizitat vreunul dintre noi provincia Hubei și îndeosebi orașul Wuhan. O declarație am dat și în avion pe drumul de întoarcere către Shanghai. Plus, multe informații au circulat și circulă pe grupul românilor de WeChat.

Arleen Ionescu: Se verifică temperatura și tuturor care circulă pe autostradă

Reporter : Ce măsuri de siguranță au fost comunicate? Ce vi s-a spus să faceți?
Arleen Ionescu: Nu o să vă dau acum chiar toată lista, că e destul de lungă. S-a luat decizia să se poarte măști în spațiile publice. Nu sunt medic, dar știu că masca poate proteja doar parțial de viruși. Dar mi se pare că au o siguranță mai mare când te văd purtând mască. Toți s-au conformat imediat, oricum în zilele în care indicele de poluare e mare, nu doar în China, ci și în alte țări asiatice adesea vezi oameni purtând mască. Așa că nu ne deranjează să purtăm mască. Chiar dacă ne protejează doar parțial, în realitate observ că purtarea măștii le dă prietenilor noștri sentimentul că au mai multă siguranță (de unde și imaginile cu diverși oameni care poartă nu una, ci 2 măști, ca să fie mai siguri). Celelalte reguli se referă la spălatul pe mâini, dezinfectatul obiectelor, inclusiv al măștilor folosite, etc. Reguli explicate clar (nouă ne-au fost transmise în engleză și de către școala copiilor și de către universitate), iar dacă au mai fost diverse comunicate în chineză, ni le-a tradus o colegă care ne ajută întotdeauna cu traduceri pentru partea administrativă.

Și măsura de siguranță cu care poate ar fi trebuit să încep este, după cum știți, că s-au închis orașul unde se află focarul bolii și celelalte din jur, apoi s-au închis în următoarele zile site-urile turistice de peste tot unde s-ar fi creat mari aglomerări. Pe chinezi i-a prins acest virus în cea mai fericită perioadă, când în sfârșit după un an lung cu multă muncă, se duc la familiile lor pentru a sărbători Anul Nou.

Toate ceremoniile de sărbătorire s-au anulat una după alta. Noi eram în vacanță și a trebuit să ne întoarcem acasă, pentru că aproape toate site-urile către care ne îndreptam, cu bilete de tren, avion, rezervări de hotel făcute cu mult timp înainte, s-au închis. Ni s-au returnat banii cu mii de scuze. Nu mai puteam continua vacanța în superba provincie Yunnan unde ne aflam, pentru că templele, muzeele, terasele de orez, momumentele s-au închis. Am avut norocul să vedem o foarte mică parte din locurile pe care doream să le vizităm, pentru că pornisem la drum puțin mai înainte.

O altă măsură luată, în afara declarației dacă am călătorit în Hubei, a fost verificarea temperaturii corporale în hotelul unde ne aflam în Kunming, la intrarea în aeroportul din Kunming și la ieșirea de pe celălalt aeroport. Înțeleg de la o colegă că se verifică temperatura și tuturor care circulă pe autostradă. Și o altă măsură este prelungirea perioadei de vacanță, dar China fiind atât de mare, orașul nostru asemenea, trebuie verificată cu atenție această informație. Sunt nenumărate tipuri de școli, expații își trimit copiii la școli internaționale, acestea au un alt program de funcționare. În cazul copiilor mei, deocamdată nu s-a prelungit vacanța, deoarece prima zi de școală conform calendarului lor chiar este 17 februarie. Alte școli internaționale au avut și o mică vacanță în perioada Crăciunului și de aceea ar fi trebuit să înceapă mai devreme. De la universitate, unde unde ar fi trebuit să începem pe 24 februarie, am primit azi un mail că e posibil să se facă o prelungire a vacanței și că vom fi anunțați cînd se va lua o decizie, dar și aici trebuie verificat cu atenție, în orice școală sau universitate, elevii și studenții încep cursurile la o anumită dată, iar cadrele didactice și personalul administrativ se duc mai devreme ca să pregătească sălile de casă, documentele de completat, etc. A spune că s-a prelungit vacanța cum a circulat în presa românească e prea simplist, pentru că trebuie analizat fiecare caz în parte.

Reporter: Care e atmosfera acolo, ce spun prietenii, colegii?
Arleen Ionescu: Înainte să vă spun care e atmosfera aici, aș vrea să vă spun că din cât de speriați sunt prietenii noștri și rudele din România, se vede foarte clar că s-a creat o atmosferă de isterie generalizată acolo, motiv pentru care am și acceptat acest scurt interviu, pentru a da niște date reale și a invita la calm.

Cei care fac presupoziții ar trebui să studieze harta Chinei mai întâi, apoi să vadă că e vorba de o populație de peste 1, 4 miliarde de oameni aici, fără a-i număra și pe cei care sunt expați. Unele dintre comentariile pe care le-am citit în presa românească referitoare la igiena de aici, la obiceiurile alimentare ale chinezilor m-au lăsat siderată. Nu numai că nu sunt reale, dar sunt vădit răspândite anumite zvonuri care sunt de-a dreptul hilare pentru cei care locuiesc aici și cunosc adevărata Chină.

Își dau cu părerea tot felul de neaveniți despre virus, despre obiceiurile de aici, în totală necunoștință de cauză. În plus, cum la noi adesea, orice e răstălmăcit, se propagă aceste zvonuri cu scopul de a induce ideea că e cumva vina acestui popor pentru apariția acestui virus, de parcă ar fi vrut cineva să fabrice acest virus. Tot felul de scenarii de film SF și de teorii ale conspirației s-au creat într-o isterie generalizată, pe care corect a numit-o cineva ,,pandemie de tâmpire în masă”. Atmosfera de aici e mai calmă, un pic resemnată am observat. Pentru chinezi chiar, uman vorbind, a picat foarte prost această criză. De fapt dacă stau bine să mă gândesc, spun eu un truism, orice criză oriunde pică prost. Oamenii par calmi, dar mai puțin entuziaști și foarte atenți, vigilenți. Toți respectă regulile de prevenție. Unii poartă și mânuși de protecție. Cred că trebuie să fim vigilenți, nu alarmați și nu alarmiști pentru alții.

Reporter: Vă este teamă că va ajunge și la dumneavoastră și familia dumneavoastră?
Arleen Ionescu: Cred că am răspuns cumva deja la această întrebare. Nu mi-e teamă, dar evident sunt mai atentă. Nu sunt isterică și i-aș sfătui pe toți să facă la fel. Despre ce vorbim aici? Despre un virus de gripă. E normal să te interesezi în permanență de ce măsuri trebuie luate, să te imunizezi mai bine. Din informațiile oficiale (repet și subliniez, OFICIALE, care acum transmit și sursa -ceea ce mi se pare excelent, astăzi am primit un comunicat oficial cu măsuri de prevenție semnată de doi profesori universitari de la Wuhan Xiehe Hospital, cu numele traducătorului și al editorului textului la finalul documentului- o măsură binevenită în această isterie globalizată cu ajutorul unei prese internaționale mai mult sau mai puțin corecte). Nu înțeleg de unde această isterie la nivel internațional. Împărțiți 1,4 miliarde la 80 de morți, ultima cifră de astăzi și 18 milioane la cei 6 morți din cauza gripei din România, cred (trebuie verificat cu ultima cifră) la momentul acesta. Tot astăzi, chiar acum, îmi transmite o colegă, că ne putem duce să procurăm măști de la două farmacii din zonă. Guvernul se asigură că suficiente măști sunt în farmacii.

Arleen Ionescu: Măștile de față le-am comandat online, există în comunicatele oficiale hartă cu locația unde poți cumpăra

Reporter : Ați făcut provizii? Ați achizioționat măști?
Arleen Ionescu : Nu am făcut provizii mai mult decât de obicei. Nu ne pregătim de apocalipsă, chiar întrebarea dumneavoastră pornește de la o știre creatoare de mare panică, rostogolită pe toate canalele media. Chiar crede cineva că vom muri de foame în casă ? Am auzit și am văzut și eu imagini cu magazine goale, magazinele uneori își golesc proviziile oriunde și se reaprovizionează într-un interval scurt de timp, nu ? E foarte ușor să folosești o poză din perioada sărbătorilor, care nu e neapărat din China, poate fi de oriunde, când magazinele sunt mai goale decât de obicei și să o pui pe rețelele de socializare, spunând ,,aceasta este situația actuală.” Și mama din România care probabil a văzut astfel de imagini m-a întrebat dacă ne-am făcut aprovizionarea mai serios.

Nu ne pregătim pentru sfârșitul lumii, nu trebuie să luăm tot ce găsim în magazin, pentru că nu vom mai găsi nimic. Probabil această foame permanentă care ne-a fost caracteristica în anii 80, când mi-amintesc și eu magazinele goale și cozile la care am stat (și, fără îndoială, a fost și aici într-o perioadă la fel, însă nu am văzut obiceiuri similare cu ale noastre aici) ne face de sărbători aproape să prăduim magazinele. Sincer, am petrecut An Nou și european (nu doar în România, ci și în alte state) și chinezesc și nu am mai văzut nicăieri tendința de a pune pe masă tot deodată, să fie, cum se zice la noi. Cred că la noi întrebarea aceasta cu aprovizionarea vine din trauma foametei pe care am îndurat-o în anii comunismului și că va trece mult timp până ne vom descotorisi de ea. Din puținul observat în mai puțin de o oră ieri, deci nu pot oferi nicidecum o imagine clară, pe drumul spre casă, am constatat că sunt câteva mall-uri mari închise (probabil din dorința de a se evita aglomerația, dar e posibil ca să fi fost închise câteva zile de Anul Nou oricum), dar sunt supermaket -uri deschise și aprovizionate. Aplicațiile online funcționează, putem comanda mâncare în aceiași parametri ca și pînă acum. Mâncarea sosește caldă la ușă, doar că cel care o aduce va avea desigur o mască atunci când ne-o livrează. Despre măști, ne-am comandat online și aștept pachetul și colega mea tocmai mi-a dat indicații unde să mă duc să cumpăr dacă am nevoie, nu pentru că nu se mai găsesc deloc (alt fake news), ci pentru că noi ca străini știm mai puțin toate farmaciile unde le putem găsi. Comunicatele oficiale conțin inclusiv harta unde sunt acele farmacii, mai mult ajutor de atât nu cred că se poate da.

Arleen Ionescu: Nu știu cât le-a luat autorităților să înțeleagă că se confruntă cu un virus periculos

Reporter : Cum vi se pare că se comunică legat de coronavirus ?
Arleen Ionescu : Am răspuns deja anterior. Mi se pare perfect ok, însă vigilența este mare. La o asemenea populație și la un asemenea moment, când toată lumea circulă în toată țara, e normal să fie mare vigilența. Ce este regretabil este momentul izbucnirii exact în perioada sărbătorilor și faptul că lumea deja era pe drum. Nu știu cât le-a luat autorităților să înțeleagă că se confruntă cu un virus periculos și dacă ar fi putut acționa puțin mai rapid în perioada de incubație. Nu pot face acuze, la momentul izbucnirii probabil că se știa încă prea puțin. Văd că măsurile transmise sunt din ce în ce mai clare și ce știu despre virus se updatează permanent. Dacă orice alt stat din Europa s-ar confrunta cu o asemenea criză, mă îndoiesc profund că ar putea-o face mult mai bine.

Reporter : V-ați gândit zilele acestea să vă întoarceți în țară?

Arleen Ionescu : Nu, cred că sunt în siguranță aici și nu reacționez impulsiv ca unii. Dacă o asemenea criză ar fi în România, nu cred că autoritățile ar putea-o manageria mai bine. Și lucrăm aici, copiii merg la școală aici, am semnat un contract, viața noastră profesională și familială este aici.

Reporter : Credeți ca sunteți în siguranță?
Arleen Ionescu : Da. Să păstrăm proporțiile. În Shanghai a fost raportat un număr de 66 de infectați. Orașul are 27 de milioane de locuitori.

Reporter : V-a afectat în vreun fel ceea ce se intâmplă?
Arleen Ionescu : Da, ne-am întors din vacanță forțat, cum am amintit anterior. Suntem și noi victime colaterale ale acestui virus, dar nu dăm vina pe nimeni. M-a afectat emoțional să văd oameni suferind chiar la momentul la care ei sărbătoresc unul dintre cele mai frumoase evenimente anuale. Mă afectează să văd lumea speriată, mai ales pe cei din Wuhan sau care au fost acolo și încerc să relativizez faptele, să citesc doar știri obiective și să desființez această zvonistică care se răspîndește mai repede decât virusul… Cred că e datoria noastră să fim raționali, oameni buni, să ne păstrăm calmul. Am încredere în cercetătorii chinezi și americani care, am citit în presă, și-au dat mâna să facă studii ale acestei tulpini de virus și să găsească împreună un vaccin eficient pentru a-l combate. Pentru prima oară în lume, am citit, deci sper că reproduc corect această știre, în aceste cercetări nu se mai pune problema cine va fi primul care aduce un rezultat, ci se pune problema ca cineva, oricine, individual sau colectiv să găsească un tratament.

Reporter : Cum e orașul?
Arleen Ionescu: Orașul Shanghai, ieri la ora 18.00, când am sosit, era foarte puțin aglomerat. Unul dintre sfaturi a fost să stea lumea acasă. Pare surprinzător să vezi străzile aproape goale într-un oraș care e ceva mai aglomerat.

Reporter: De ce vă e cel mai teamă?
Arleen Ionescu: De Bunul Dumnezeu, eu zic să lăsăm deoparte întrebările apocaliptice. Nu e vorba de teamă, ci mai degrabă de prea multe necunoscute referitoare la anularea unor evenimente pe care le aveam clare în calendar, despre posibila prelungire a școlii.