Un român din zece a SUFERIT o dată în viață de această BOALĂ
O anchetă epidemiologică declanșată în localitatea vasluiană Păltiniș readuce în prim plan o problemă mai veche a României: hepatita. Un număr 17 copii cu vârste cuprinse între doi și 14 ani și trei adulți au fost diagnosticați cu hepatită virală acută. Autoritățile au confirmat focarul de boală din localitatea Păltiniș, unde apa din fântâni este cu microbi. Aceste cazuri nu reprezintă nici măcar 0,001% din numărul total de bolnavi de hepatită existenți în țara noastră. Statisticile oficiale arată că un român din zece a suferit o dată suferă de această boală.
„În România, hepatita de tip C afectează 3,23% din populație, incidența acesteia putând ajunge până la 5,59%. Hepatita D este întâlnită în rândul a 4,4% din români, cu mențiunea că 20% dintre pacienții cu hepatită B asociază infecția cu virusul hetatic D”, a declarat pentru gândul prof. dr. Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”.
Cele mai recente date ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor plasează țara noastra la mijlocul clasamentului în ceea ce privește prevalența virusului hepatic C în Europa. Astfel, cea mai ridicată rată a acestei boli este întâlnită în Italia. Bulgaria, Franța, Ungaria și România intră la categoria țărilor unde prevalența acestei boli este medie – incidența bolii fiind cuprinsă între 0,5% și 4% din populație. Cea mai scăzută rată a hepatitei de tip C este întâlnită în Belgia, Germania, Olanda, Suedia și Marea Britanic – aici incidența bolii este cuprinsă sub 0,5% din populație. Cifrele mai arată că în Europa anul sunt depistate între 27.000 și 29.000 de cazuri noi de hepatită de tip C, majoritatea persoanelor afectate având vârste cuprinse între 22 și 44 de ani.
Sute de bebeluși nu au fost imunizați
Situația este diferită în ceea ce privește țara noastră atunci când vorbim de virusul hepatic de tip B. Statisticile Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor plasează țara noastră în fruntea clasamentului. În România prevalența bolii este cuprinsă între 4 și 6% din populație. În Bulgaria, Grecia, Slovacia și Spania incidența virusului hepatic B este întâlnită în rândul a 1 – 4% din populație. În Belgia, Franța și Italia între 0,5 și 1% din populație suferă de această boală, iar în Danemarca, Finlanda, Ungaria, Suedia și Marea Britanie prevalența bolii este de sub 0,5% din populație.
Autoritățile române dau asigurări că, deși avem o rată destul de crescută în privința acestei boli, trendul este unul descrescător. „Din 1996 avem un program de vaccinare a nou-născuților împotriva virusului hepatic B. Începem să stăm bine în statistici”, a menționat prof. dr. Adrian Streinu Cercel.
Realitatea, însă, arată cu totul și cu totul altfel. Sute de nou-născuți nu au mai putut fi vaccinați de la începutul lunii iulie. Motivul? Din depozitul maternităților s-au epuizat stocurile.
Ministerul Sănătății dă asigurări că situația va fi remediată chiar de la începutul lunii august. Instituția a inițiat achiziția, prin procedură de urgență, 50.000 de doze de vaccin pentru hepatita B, care vor fi disponibile din august, în paralel urmând să fie achiziționate, prin procedură centralizată, și restul de 156.000 de doze necesare, a anunțat, săptămâna trecută, secretarul de stat Dorel Săndesc.
„Ministerul Sănătății a întreprins o serie de măsuri, printre care și identificarea unicului distribuitor de pe piața din România al vaccinului pentru heptatita B. Având în vedere urgența, a fost inițiată achiziția prin procedură de urgență pentru 50.000 de doze de vaccin, care să acopere o perioadă de două-trei luni, urmând ca, în paralel, să se desfășoare procedura de achiziție centralizată pentru restul de 156.000 de doze de vaccin”, a spus secretarul de stat Dorel Săndesc.
Secretarul de stat a explicat că, încă din luna iunie, Direcția Generală de Asistență Generală și Siguranță Publică a Ministerului Sănătății a solicitat Direcțiilor de sănătate publice identificarea tuturor copiilor născuți în această perioadă și care urmează să fie „recuperați la vaccinare”, după achiziționarea vaccinului.
„Virusul hepatitic A vine în forme fulminante”
Hepatita A, cunoscută și sub numele de boala mâinilor murdare, ‘a stat cuminte’ ani în șir, însă, acum a venit pe piața medicală cu afectări severe și, combinat cu virusurile hepatitice B și C, poate să genereze ‘forme fulminante de boală’, a declarat Adrian Streinu-Cercel la conferința de presă organizată recent de Mediafax în parteneriat cu APAH-RO și dedicată Zilei Internaționale de Luptă împotriva Hepatitei.
„Virusul A, care a stat stat cuminte ani în șir, acum este reemergent și vine pe piața medicală cu afectări severe, respectiv cu nivele mari ale enzimelor hepatice, de 4.000 de unități, față de normal -40-50 unități internaționale – și asociată cu o componentă colestatică (…). Mai mult, când aceasta vine peste o hepatită cu virus B și C, poate să genereze forme fulminante de hepatită, care nu era treaba virsusului hepatitic A. Virusul hepatitic A își modifică modul de a interacționa cu organismul uman, iar aceste forme fulminanate sunt și cele care necesită protezare hepatică, respectiv așa-zisul ficat artificial”, a explicat doctorul Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, la conferința de presă dedicată Zilei Internaționale de Luptă împotriva Hepatitei, organziată de MEDIAFAX, în parteneriat cu Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).
În perioada următoare, incidența hepatitei de tip A ar putea crește având în vedere inundațiile din ultimele zile care au lovit județele Argeș, Telorman, Gorj, Olt, Caraș Severin și Timiș. „În astfel de situații, dacă se va impune, autoritățile vor demara, local, o campanie de vaccinare împotriva virusului hepatic A. Această boală poate fi prevenită simplu: aplicarea măsurilor de igienă. Adică, ne spălăm pe mâini înainte și după masă, spălăm bine fructele și legumele înainte de a mânca și evităm să bem apă din fântâni ce au fost afectate de viitură, deoarece există riscul ca apa să fie contaminată”, a precizat prof. dr. Streinu Cercel.
La nivel mondial, această boală afectează 10 milioane de persoane anual. Această este cea mai ușoară formă de hepatită, care se tratează cu ajutorul unui vaccin care este disponibil în farmacii. Acest virus se transmite cel mai des prin calea fecal-orală (prin mâncare sau apă infectate, sau direct de la un purtător). Perioada de incubare a virusului este între 2 și 6 săptămâni.
Copiii sub 6 ani sunt de obicei asimptomatici, în timp ce la 70% din adulți boala prezintă simptome caracteristice: oboseală, icter, dureri de cap, febră, dureri abdominale, pierderea apetitului, stări de vomă, urină închisă la culoare și fecale deschise la culoare.
Numărul pacienților și costurile pentru tratamentul hepatitei s-au dublat în ultimii 5 ani
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea, a declarat că în ultimii 5 ani numărul pacienților și al costurilor pentru tratamentul hepatitei s-au dublat. „Anul trecut, în jur de 32.000 de pacienți bolnavi de diferite forme care au urmat tratament decontat de CNAS pentru care s-a alocat un buget de 387 de milioane de lei. Anul acesta estimăm că vom avea sub tratament peste 40.000 de pacienți, pentru care am alocat suma de 470 de milioane de lei(aproximativ”, a declarat pentru gândul șeful de la CNAS. Datele prezentate de acesta arată că în 2009 în evidența CNAS erau 20.000 de bolnavi de heptatită pentru care au fost alocat un buget de 237 de milioane de lei. Șeful de la CNAS a menționat că, de la începutul anului și până în prezent, s-au cheltuit 86,7 milioane de lei pentru aproximativ 10.000 pacienți.
Întrebat de ce există o diferență uriașă între statisticile Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor și numărul bolnavilor aflați în evidența Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dr. Ciurchea a punctat: „Statisticile respective sunt orientative de cele mai multe ori. Atunci când vorbim de acest aspect trebuie să luăm în calcul mai multe aspecte. În primul rând există un număr destul de mare de pacienți care trăiesc toată viața lor cu hepatită și mor fără să se se adreseze vreunui medic. Apoi, mai există o pondere mare de pacienți care ajung la medic în stadiu de ciroză – pentru aceștia se aplică un alt tratament și nu unul clasic. Există pacienți care urmează schema clasică de tratament pentru acest tip de afecțiuni virale, sau bolnavi cărora medicii le-au recomandat molecule noi”. Acesta a menționat că statisticile vor fi mult mai clare în momentul în care se va înființa registrul bolnavilor de hepatită. „În acel moment se va ști cât la sută din pacienți urmează un tratamant cu o moleculă standard, câți sunt tratați cu o moleculă scumpă, câți renunță la tratament”, a spus președintele CNAS.
Șeful de la CNAS a menționat că nu există listă de așteptare pentru hepatită. „În cazul tratamentului pentru hepatită nu se aplică același reguli ca și în cazul programelor naționale. Există o oarecare întârziere de la depunerea dosarului și până la aprobare, pentru că dosarul trebuie văzut de o comisie. Acest dosar mai depinde și de deschiderile bugetare, întrucât Casa nu are de la început suma, ci banii se colectează lunar și se cheltuie lunar”, a mai spus Ciurchea.
Strategiile autorităților române pentru combaterea hepatitei
Hepatita este o boală ce afectează ficatul, aceasta fiind provocată de diferite virusuri: A, B, C, D și E. Virusul hepatitic A, cât și E sunt virusuri care se transmit pe cale fecal-orală, adică prin mâini murdare și apă contaminată. Celelalte virusului hepatitice, respectiv B, C și D, se transmit prin sânge și prin act sexual neprotejat. Printre cele mai comune simptome ale acestor boli se numără aspectul galben al feței și al globului ocular, schimbarea culorii urinei spre negru, stări de amețeală, dureri în zona abdominlă și stări de greață.
Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că Hepatita B și C afectează la nivel mondial numărul bolnavilor care se confruntă cu aceste boli este estimat la 500 de milioane. Cele mai recente statistici arată că în Europa 13,3 milioane de oameni trăiesc cu virusul hepatic B, ceea ce înseamnă 1,8% din populația adultă, și 15 milioane de persoane sunt infectate cu virusul hepatic C – ceea ce reprezintă 2% din populația adultă. Statisticile arată că anual 1,5 milioane de persoane mor don cauza acestor virusuri.
Prof. dr. Adrian Streinu Cercel spune că de la 1 octombrie lucrurile se vor schimba la noi în țară în ceea ce privește incidența hepatitei. „Vom începe un screening pentru depistarea hepatitei de tip B și C. E bine că îl începem și acum. Tot de la începutul lunii octombrie pacienții vor avea acces la noi molecule pentru tratarea acestor boli, odată cu intrarea în vigoare a noii liste de medicamente”, a precizat acesta.
Medicul spune că din punct de vedere al ratei de succes al tratamentelor urmate de pacienții români, țara noastră este pe locul 6, „chiar înaintea Austriei”. „Între 2002 și 2012 au fost tratați 37.500 de pacienți cu hepatită cronică cu virus hepatitic C, cu rata de succes între 50 și 86 la sută. Avem gene diferite și, în funcție de profil genetic, răspundem sau nu la tratament. Medicii români au experiență bogată în această patologie, nu se poate spune că nu avem know-how.”, a spus Streinu-Cercel.