Un senator ALDE face acuzații grave: PNL vrea o CCR care să nu decidă conform principiilor statului de drept

„«Dacă nouă nu ne convine, atunci trebuie schimbat», cam asta e concluzia anunțului făcut de Ludovic Orban și înțelepții din PNL cu privire la modificarea legii de organizare și funcționare a CCR. Îmbărbătați de scorul din alegeri, considerând că totul li se cuvine, PNL sub conducerea lui Orban dă atacul la CCR. Frustrarea o fi mare în Modrogan și la Cotroceni dacă s-a ajuns până acolo încât să se ordone atacul la CCR. Și de ce acest lucru? Pentru că CCR nu a decis în sensul dorit de PNL și Klaus Werner Iohannis în unele situații. Ipocrizia este, însă, foarte mare la PNL, pentru că atunci când le-a dat dreptate, CCR a fost bună, ridicau în slăvi Curtea”, a scris Dorin Bădulescu, luni, pe Facebook.

Acesta a adăugat că până în prezent nu voia nimeni să schimbe legea de funcționare a Curții Constituționale, iar acum PNL vrea un proiect de lege care să modifice actul normativ.

„Până azi nu a mai fost vreun partid care să anunțe că își dorește să schimbe legea de organizare și funcționare a CCR, nici măcar atunci când Băsescu era salvat de la demitere de decizia CCR. Ba dimpotrivă, de fiecare dată când cineva critica CCR în acea perioadă, instituțiile europene, liderii europeni săreau ca arși să nu fie atinsă Curtea condusă la vremea respectivă de fostul deputat PD, Augustin Zegrean”, a explicat Bădulescu.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

Senatorul ALDE mai spune că propunerea nu e gândită de Ludovic Orban, ci de persoane din cadrul sistemului deranjate de decizia CCR legată de completurile specializate cărora le-au fost date planurile peste cap și „a stricat jocurile multor băieți cu ochi albaștri”.

„De fapt ce vor cei din PNL? O Curte Constituțională care să nu decidă conform Constituției și principiilor statului de drept, ci conform unor ordine primite din diverse păduri de lângă București.
De ce vor asta? Să nu se îmbete cineva cu apă rece că este vreun proiect gândit de Orban. Nu. Sub nicio formă. Actuala Curte a dat niște planuri peste cap în cadrul sistemului și a stricat jocurile multor băieți cu ochi albaștri. De aceea a ajuns incomodă”, mai scrie Dorin Bădulescu.

Parlamentarul ALDE mai spune că „după ce CCR spune că protocoalele secrete sunt neconstituționale, după ce îți spune că atât completurile de 5, cât și cele de 3 de la ICCJ au fost constituite ilegal, după ce îți confirmă CCR faptul că doamna Kovesi a încălcat de 3 ori Constituția și, mai mult, spune că trebuie să plece din funcția de procuror șef al DNA, cum să nu reacționeze sistemul? Și cum mai bine, dacă nu prin unealta sa Ludovic Orban?”.

Acesta își încheie postarea cu un post scriptum în care se întreabă cum va reacționa GRECO, Comisia de la Veneția sau Comisia Europeană la ideea modificării Legii de funcționare a Curții Constituționale.

„P.S. Sunt curios cum vor reacționa instituțiile internaționale la această dorință de a schimba legea de funcționare și organizare a CCR. Oare vor avea ceva de comentat cei din GRECO, Comisia de la Veneția sau Comisia Europeană?”, conchide senatorul ALDE.

Reacția acestuia vine după ce Ludovic Orban a anunțat, luni, că BEX al PNL a decis înființarea unui grup de lucru format din parlamentarii liberali din comisiile juridice care vor lucra la un proiect pentru modificarea Legii de organizare și funcționare a CCR.

Liderul liberal a adăugat că printre modificările vizate de PNL ar fi schimbarea modalității de vot în luarea deciziilor de către judecătorii CCR, prin introducerea unei majorități calificate, precum și felul numirii magistraților Curții.

CCR a admis, pe 3 iulie, conflictul de natură juridică între Parlament și ÎCCJ pe tema constituirii completurilor specialitate în cazurile de corupție.

Curtea Constituțională a precizat, în urma admiterii conflictului Parlament-ÎCCJ, că vor fi rejudecate dosarele de la Înalta Curte, soluționate în prima instanță înaintea deciziei ÎCCJ din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, potrivit unui comunicat de presă al instituției.