Un senator „importă” din Franța o idee pentru România: supermarketurile să doneze alimentele înainte de a expira

Astfel, un proiect de lege depus de senatorul UNPR prevede că se intezice tuturor agenților economici care desfășoară activități de comerț cu produse alimentare aruncarea acestora la expirarea termenului de folosință.

Agenții economici care operează în spații comerciale cu suprafete de peste 400 metri pătrați, cu destinația de vânzare de produse alimentare, vor încheia un contract cu o organizație umanitară, înregistrată legal sau o asociație pentru protecția animalelor, în vederea donării produselor aflate aproape de data expirării, într-un termen rezonabil astfel încât acestea să poată fi utilizate. Nerespectarea acestor prevederi se sancționează cu amendă de 15.000 lei.

Cel de-al doilea proiect prevede că se instituie în 16 octombrie Ziua națională pentru combatera risipei alimentare. Această dată coincide cu Ziua mondială a alimentației.

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „TikTok cultivă negarea, este ANTISISTEM”

08:53

ACTUALITATE Dieta „CARNIVORĂ” prin care un bărbat a slăbit 60 de kg: „Mi-a schimbat complet viața. Înainte nu-mi venea să mă dau jos din pat”

08:46

Administrațiile publice locale și organizațiile neguvernamentale pot organiza manifestări și acțiuni publice dedicate sărbătoririi zilei, luând în considerare culoarea galbenă ca și culoare specifică acestei zile.

Inițiatorul spune, în expunerea de motive, că, potrivit rapoartelor UE, România risipește anual 5 milioane de tone de alimente. Pentru reducerea acestui fenomen, este nevoie de mobilizarea întregii societăți prin conștientizare, prevenție și educație și prin norme legislative.

Risipa se manifestă atât în cadrul gospodăriilor individuale, în restaurante cât și în marile magazine cu profil alimentar. De multe ori, o politică restrictivă a lanțurilor comerciale duce la imposibilitatea producătorilor de a vinde marfa, deci la risipă.

Pe lângă o campanie susținută de prevenție și educație, statul trebuie să intervină și în reglementarea mai eficientă înte producători și comercianți în legislația fiscală. Încurajarea donării de alimente, prin legislație, de către magazinele alimentare este una dintre metodele care pot diminua acest fenomen, a motivat senatorul UNPR inițiativele legislative.

Cele două proiecte au fost depuse în 28 mai și se află în consultare publică la Senat.

Iată ce se întâmplă cu mâncarea de la supermarketurile românești când intră în termenul de expirare

Anual, peste 2,2 milioane de tone de mâncare sunt aruncate la coș doar în România, țara noastră clasându-se astfel pe locul nouă la nivel european. Risipa de alimente a ajuns un motiv real de îngrijorare în UE încă de anul trecut, când un studiu comandat de Comisia Europeană a arătat că, în medie, un cetățean european aruncă 179 de kilograme de mâncare în fiecare an, risipa dublându-se în perioada 2006-2012.

Pentru a contracara acest fenomen, în Franța, spre exemplu, Parlamentul a votat la începutul acestei săptămâni o lege prin care marii retaileri sunt obligați să doneze produsele ce urmează să expire unor organizații caritabile.

În acest context, ziariștii gândul au încercat, zilele trecute, să afle ce se întâmplă cu mâncarea „expirată” din supermarketurile românești (articolul a fost publicat în 29 mai și este reluat în continuare). 

Iată ce se întâmplă cu mâncarea care intră în „termenul de expirare” în supermarketurile din România:

Hypermarketurile din România spun că ar fi deschise unei astfel de inițiative, dar și că, paradoxal, în prezent este mai scump să doneze mâncare decât să o distrugă. Alimentele expirate sau deteriorate trebuie neutralizate, comercianții fiind obligați, conform legii, să încheie un contract cu o companie de profil.

Românii aruncă la gunoi peste 2,2 milioane de tone de mâncare anual, reiese din estimările Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. De cea mai mare risipă sunt responsabile gospodăriile populației (circa 49%), acestea fiind urmate de sectorul industriei alimentare (37%), de retail (7%), de sectorul alimentației publice (5%), respectiv de sectorul agricol (2%), reiese din datele furnizate de reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Acestea au fost compilate la nivel european. Pentru România nu există date certe cu privire la risipa alimentară pe sectoare, impactul acesteia asupra mediului, asupra buzunarelor cetățenilor sau asupra profiturilor magazinelor.

„În ceea ce privește estimarea risipei alimentare pentru România, conform estimărilor Eurostat, ultimele date sunt din anul 2012, când țara noastră se situa pe locul 9 în Europa cu 2,55% din risipa totală din UE, după Marea Britanie, Olanda, Germania, Franța, Polonia și Belgia”, a declarat pentru gândul Viorel Morărescu, director general la DG Industrie Alimentară din cadrul MADR și coordonatorul unui grup de lucru pe tema combaterii risipei alimentare.

Ponderea risipei alimentare pe diferite sectoare ale lanțului alimentar în Uninea Europeană // Calcule ITAS (Click pe imagine pentru a mări)

Sursă: Studiu al Parlamentului European

Cât „ne costă” risipa alimentară

Risipa alimentară are efecte negative asupra mediului, dar și asupra bugetului românilor. „35 la sută din bugetul unei familii formată din doi adulți și doi copii este aruncat la gunoi. Este clar că este o problemă mare”, a precizat pentru gândul Sorin Mierlea, președintele asociației de protecție a consumatorilor InfoCons.

De altfel, cea mai mare pondere a cheltuielilor unei gospodării o reprezintă cele pentru achiziția de produse agroalimentare și băuturi nealcoolice. În ultimul trimestru din anul trecut, o gospodărie cheltuia, în medie, 2.357 de lei, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS). Din acești bani, 72,4% erau destinați cheltuielilor de consum, respectiv 1.706 lei. Un procent de 39,1% din cheltuielile de consum se ducea, în medie, pentru cumpărarea de mâncare. Prin urmare, o gospodărie cheltuia la finele anului trecut în jur de 667 de lei pentru alimente, iar o mare parte din aceasta ajungea la gunoi.

Capcanele promoțiilor „XXL” sau „3 la preț de 1″

„Nu se aruncă de la raft se aruncă de la consumator din frigider”, a precizat Sorin Minea, președintele Patronatului din Industria Alimentară Romalimenta, care reunește companiile procesatoare, pentru gândul. În opinia sa, de această risipă se fac responsabile „educația consumatorului și promoțiile agresive” ale marilor magazine.

Pachetizarea, promoțiile de tip „totul XXL” sau „3 la preț de 1” au ca rezultat risipa de alimente, confirmă și Mierlea. În opinia sa, închiderea marilor magazine în weekend ar putea ajuta la schimbarea comportamentului de consum, astfel încât clienții să facă mai multe drumuri și să se obișnuiască să cumpere cantități mai mici de alimente.

Pentru a combate această risipă, parlamentarii din Franța au adoptat la începutul săptămânii o lege prin care magazinele a căror suprafață este mai mare de 400 de metri pătrați vor fi obligate să încheie contracte cu organizațiile caritabile astfel încât produsele alimentare pe cale de expirare să fie donate, potrivit The Guardian. Un francez aruncă anual între 20 și 30 de kilograme de alimente la gunoi, dintre care 7 kilograme în ambalajul original. Costul acestei risipe se ridică la circa 20 miliarde de euro anual, reiese din estimările autorităților franceze.

În România este mai ieftin să distrugi decât să donezi

Legislația română nu este foarte îngăduitoare cu privire la donațiile pe care le pot face companiile, susțin specialiștii.

„O companie care dorește să doneze produse agroalimentare care sunt în termenul de valabilitate, dacă acestea depășesc 20 la sută din impozitul pe profit sau sunt peste trei la mie din cifra de afaceri trebuie să plătească TVA pentru ele. Atunci este mai rentabil să le distrugă decât să le doneze. Sperăm ca în noul Cod Fiscal să se găsească o soluție”, a explicat Mierlea.

Delia Nica, vicepreședintele Asociației Marilor Rețele Comerciale (AMRC), spune că „ar trebui să existe niște măsuri fiscale care să susțină donarea”.

„Alimentele care sunt expirate sau deteriorate suntem obligați să le distrugem contra cost, la Protan, companie care deține monopolul. Noi am prefera ca aceste alimente să fie donate, spre exemplu, la grădinile zoologice. Pentru celelalte ar trebui să existe niște măsuri fiscale care să susțină donarea. Spre exemplu, dacă avem o cutie de mazăre lovită, de la manevrare, în loc să o dăm la căminul de bătrâni trebuie să o distrugem”, a declarat Nica pentru gândul.

MADR: Inițiativa Franței, demnă de a fi aplicată și în România

„Persoanele fizice, pot dona alimente non perisabile (alimente de bază, fructe, legume) respectând termenul de valabilitate în coșurile special amplasate după casele de marcat ale magazinelor Mega Image, Carrefour, Metro din toată țara. Aceste alimente ajung la destinație prin intermediul celor de la Crucea Roșie”, a precizat Morărescu.

În cazul persoanelor juridice, produsele pot fi donate către o bancă de alimente prin semnarea unui contract de sponsorizare, fiecare livrare fiind însoțită de un aviz sanitar-veterinar.

„Inițiativa Franței (de a obliga marii retaileri să doneze alimentele a căror termen de valabilitate este pe care de a expira, n.r.) este demnă de a fi aplicată și în România. În acest moment această măsură este analizată în cadrul grupului de lucru (din MADR, n.r.), mai spune șeful Industriei Alimentare din minister.

Sorin Minea, de asemenea membru al grupului de lucru privind reducerea risipei alimentare din cadrul Ministerului Agriculturii, este de părere că legea franceză „este populistă și nu poate fi realizată”, dar și că aceasta ridică o serie de riscuri la adresa sănătății publice.

În opinia sa, există un risc foarte mare ca cineva să se îmbolnăvească din cauza felului în care au fost transportate alimentele donate și aproape de expirarea termenului de valabilitate.

„Dacă le donezi în ultima zi înainte de expirarea termenului de valabilitate asta presupune să îți asumi un risc foarte mare. Plus că jumătate din alimentele donate vor dispărea pe drum. Vine Protanul și șoferul vinde jumătate de marfă pe drum și atunci la azilul de bătrâni sau la casa de copii ajunge marfă de proastă calitate. Plus că legiuitorul a interzis încărcarea și descărcarea tocmai pentru că termenul de valabilitate exprimă minimul de valabilitate dacă produsul este ținut în anumite condiții”, a explicat Minea pentru gândul.

Ce se întâmplă cu alimentele deteriorate sau expirate

Odată expirate, produsele alimentare devin deșeuri. La fel și cele deterioarate. Potrivit legii, orice operator economic este obligat să neutralizeze aceste deșeuri și să aibă un contract cu o companie specializată în distrugerea lor în condiții de siguranță.

Pentru a se asigura că aceste produse nu „se pierd” în drum spre neutralizare, Minea spune că mulți operatori economici le distrug înainte de a le preda companiilor de specialitate. „Ce se aruncă la gunoi se distruge, cu albastru de metil, cu dezinfectant, cu detergent tocmai ca să nu existe o contaminare pe piață”, spune el.

Întrebat care ar fi pierderile înregistrate de marii retaileri ca urmare a distrugerii alimentelor expirate, șeful Romalimenta spune că aceștia nu pierd prea mult din risipa alimentară fie pentru că încheie contracte prin care furnizorul își asumă „o clauză de perisabilitate”, fie pentru că aceste riscuri figurează la costurile operaționale ale magazinului și sunt suportate, prin preț, de consumatori.

„Supermarketul nu aruncă el, ia banii de la noi. Există niște clauze de perisabilitate, iar prin contract se adaugă 2-5%, o sumă pe care o plătesc eu înapoi. Ei nu pierd. Cel care pierde este cel care dă marfa, producătorul, procesatorul. Eu spre exemplu am un client care își umple rafturile și care are retur 30% pe care îl plătesc eu”, a explicat el.

Întrebat dacă rafturile special amenajate pentru a semnala produsele ce urmează să expire și care sunt în general reduse ar putea ajuta la scăderea risipei alimentare, Minea a precizat că acest tip de promovare duce la schimbarea unor comportamente de consum.

„Am deschis două magazine la Oradea și ofeream produse la reducere în ultimele 48 de ore. După o lună am avut surprinderea să constat că vând numai în ultimele 48 de ore”, a arătat el.

De ce aruncă românii mâncarea la gunoi

Românii susțin că principalele motive care îi fac să arunce mâncarea la gunoi sunt degradarea rapidă (26%), estimarea greșită a cantității de alimente care se consumă la o masă (21%), dar și cumpărăturile în exces (14%), reiese dintr-un studiu realizat de InfoCons și Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).

Alimentele care ajung cel mai des la gunoi sunt mâncărurile gătite (25%), pâinea sau produsele de panificație (21%), legumele (19%) și fructele (16%).

(Click pe imagine pentru a mări)

Sursă: Studiu al Parlamentului European

Risipa de alimente, o problemă a lumii industrializate

Risipa de alimente are loc pe tot lanțul de aprovizionare cu alimente, de la câmp până la consumator, începând cu pierderile înregistrate în timpul recoltei și al depozitării, până la transportul în condiții nesigure, la greșelile de etichetare și la proastele obiceiuri ale consumatorilor finali care cumpără prea mult și ajung să arunce cantități semnificative de mâncare la coș.

„Un studiu recent comandat de FAO scoate în evidență date alarmante, în special în ceea ce privește lumea industrializată: cetățenii europeni și nord-americani irosesc în fiecare an între 95 și 115 kg de mâncare pe cap de locuitor, în comparație cu cei din Africa subsahariană, care irosesc între 6 și 11 kg”, se arată într-un raport al Comisiei Europene.

În rândul statelor industrializate, cea mai mare risipă are loc în ultimele etape ale lanțului, respectiv la distribuție și consum, în timp ce statele mai sărace risipa este generată în special de lipsa unei tehnologii agricole avansate și a unei infrastructuri de transport eficientă.

Efectele asupra mediului sunt, de asemenea, de luat în considerare. Se estimează că cele 89 de milioane de tone de alimente aruncate în Europa produc anual echivalentul a 170 de milioane de tone de dioxid de carbon. Risipa de alimente ar trebui înjumătățită până în 2025, se arată în directivele europene.În medie, un european aruncă la gunoi 179 de kilograme de alimente în fiecare an. De cea mai mare risipă sunt responsabile gospodăriile, iar 60% din aceasta ar putea fi evitată.