Un SIMPLU CALCUL arată de ce România are o MARE PROBLEMĂ. Nota de plată a marilor dosare de corupție

Cele mai răsunătoare dosare ale procurorilor anticorupție din perioada recentă dezvăluie șpăgi și prejudicii provocate statului român care se ridică la aproximativ 306 milioane euro. Din acești bani, peste 778.000 de români ar fi putut să încaseze salariul mediu net pe economie, într-o lună. Gândul a calculat estimativ ce ar fi putut face statul cu acești bani: ar fi putut construi 80 de kilometri de autostradă la câmpie, ar fi putut plăti 1,39 milioane de salarii lunare de medic rezident sau 1,13 milioane salarii de învățător sau 900.000 de salarii lunare de profesor cu vechime.

De asemenea, statul român ar fi putut să asigure relativa eternitate a salariului lunar pentru președintele Klaus Iohannis și succesorii săi în funcție sau ar fi putut să asigure salariul guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, și pe al succesorilor săi, pentru mai bine de 2 milenii de acum încolo.

306 milioane de euro din corupția recent descoperită

Nota de plată a celor mai răsunătoare dosare de corupție făcute publice de DNA se ridică la 306 milioane de euro, cu aproximație.

Comisionul de 20% perceput de Marian Vanghelie, primarul sectorului 5 al Capitalei, din contractele atribuite de primărie, în valoare de aproximativ 450 milioane de euro, se ridică la 90 de milioane de euro. Procurorii DNA nu au individualizat această sumă ca mită primită de Vanghelie, însă au descris modul de operare al primarului și au publicat valoarea totală a contractelor publice afectate.

În dosarul Microsoft, procurorii DNA vorbesc despre un fond de 20 de milioane de dolari (aproximativ 18 milioane de euro în prezent), creat de reprezentanții firmei Fujitsu Siemens pentru mituirea guvernanților români, cu scopul de a asigura achiziționarea de licențe Microsoft la prețuri și în condiții neavantajoase pentru stat.

În același dosar, fostul ministru PDL al Comunicațiilor, Gabriel Sandu, este acuzat că a primit o mită de 2,2 milioane de euro, iar Gheorghe Ștefan, fostul primar PDL de la Piatra Neamț, apropiatul Elenei Udrea, ar fi primit o mită de 4 milioane de euro. Tot în această afacere, 10 milioane de euro șpagă ar fi ajuns la omul de afaceri Nicolae Dumitru (Niro), care să îi mituiască la rândul lui pe Dorin Cocoș și pe senatorul PSD Șerban Mihăilescu. Tot în dosarul Microsoft, Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, este acuzat că a primit o mită de 9 milioane de euro.

Dorin Cocoș este acuzat de asemenea de o șpagă de 10 milioane de euro în dosarul ANRP-Bica 2, bani pe care i-ar fi primit pentru a-și impune influența asupra comisiei din Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților și asupra Alinei Bica, fostă șefă a DIICOT și fostă membră a acestei comisii.

De altfel, în dosarele deschise de procurorii DNA la ANRP se înregistrează cele mai mari prejudicii provocate statului român. În dosarul Bica 1, în care fosta șefă a DIICOT este acuzată de abuz în serviciu, prejudiciul constatat de procurori este de 62,5 milioane de euro, reieșit din supraevaluarea valorilor terenurilor care trebuiau restituite, sumă din care Ministerul Finanțelor cere 61,7 milioane euro.

Într-un alt dosar care implică ANRP și pe fostul șef al Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, fost membru și el al Comisiei de despăgubiri, prejudiciul constatat de DNA se ridică la 85 de milioane de euro, reieșit de asemenea din supraevaluarea valorii terenurilor de către experții evaluatori.

Într-un alt dosar de la ANRP, fostul vicepreședinte al instituției, Cătălin Dumitru, este acuzat de o șpagă de 1 milion de euro, pentru rezolvarea unui dosar de restituire.

Elena Udrea este acuzată de procurorii DNA de șpăgi care însumează 1,1 milioane euro, pe vremea când aceasta era ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, bani reieșiți din comisionarea cu 10% a unor contracte atribuite de minister, pentru construcția unor pârtii de schi. Din această sumă, procurorii susțin că o geantă neagră de voiaj cu 900.000 de euro în ea ar fi ajuns chiar în biroul Elenei Udrea, prin intermediul fostului secretar general al ministerului, Gheorghe Nastasia.

Fostul ministru de Finanțe Darius Vâlcov a produs și el 2 milioane de euro din abuz în serviciu, comisionând contractele pe care primăria Slatina le atribuia unor firme, în timpul mandatului său de primar PDL. Acești bani sunt puși în legătură de către procurori cu cele peste 100 de tablouri ascunse de apropiații lui Vâlcov.

Nu în ultimul rând, primarul suspendat al Constanței, Radu Mazăre (PSD) este și el acuzat de o mită totală de 9 milioane de euro, percepută pentru atribuirea contractului de salubrizare a orașului Constanța și pentru punerea la dispoziție a unor terenuri pentru anumiți investitori în mall-uri. Mazăre a mai provocat și un prejudiciu de 4 milioane de euro, prin subevaluarea de către primărie a unor terenuri din Mamaia și Constanța, spun procurorii DNA într-un alt dosar pe numele lui Mazăre.

Ce faci cu 306 milioane euro: 80 kilometri de autostradă sau 1,39 milioane de salarii lunare de medici rezidenți

Cu banii rulați în rețelele de corupție ale demnitarilor români urmăriți penal de DNA și cu cei din prejudiciile provocate, statul român ar fi putut face multe.

Conform standardelor de cost de la Ministerul Transporturilor, ar fi putut construi 80 de kilometri de autostradă la câmpie (3,8 milioane euro/km) sau 62 de kilometri de autostradă la deal (4,9 milioane euro/km) sau doar 50 de kilometri de autostradă la munte (6,1 milioane euro/km). Mai pesimist și mai permisiv cu costurile, ministrul Transporturilor Ioan Rus ar fi construit doar 27 de kilometri de autostradă din cei 1.300 km promiși în Master Planul realizat de el, din care reiese un cost mediu al kilometrului de autostradă de 11 milioane de euro.

Cu acești bani, România ar fi putut plăti 778.625 de români cu salariul mediu net pe economie, care se ridica în luna februarie la 1.731 lei (aproximativ 393 euro). Sau ar fi putut plăti 1.390.909 salarii lunare de medic rezident, care se ridică la suma de 975 lei pe lună (220 euro). Ar fi putut alege să plătească 1.133.333 de învățători cu un salariu lunar, care se ridică la aproximativ 1.200 de lei pe lună (270 de euro). Pentru profesorii din preuniversitar care au o vechime medie în muncă, acești bani ar fi însemnat 900.000 de salarii lunare, raportat la un câștig salarial de 1.500 de lei pe lună (340 euro).

Dacă ar fi dat frâu liber fanteziilor de economisire, cu banii rezultați din aceste dosare de corupție, statul român ar fi putut perpetua pentru o relativă eternitate plata salariului președintelui României: 16.754 de ani, la un salariu lunar de 6.700 de lei cât are președintele Klaus Iohannis. Cu acești bani, conducerea Băncii Naționale a României ar fi fost remunerată timp de 2.096 ani, dacă salariul lunar de peste 12.000 de euro al guvernatorului Mugur Isărescu ar rămâne același.