Prima pagină » Știri » Un subiect tabu în România, îngropat în statistici oficiale. Trei lucruri pe care țara noastră este obligată să le schimbe în legislație

Un subiect tabu în România, îngropat în statistici oficiale. Trei lucruri pe care țara noastră este obligată să le schimbe în legislație

23 oct. 2017, 15:53, Știri

Cristina Andrei

Un subiect tabu în România, îngropat în statistici oficiale. Trei lucruri pe care țara noastră este obligată să le schimbe în legislație

La fiecare 30 de secunde, în România o femeie este bătută de partenerul ei, iar 3 din 10 românce declară că au fost agresate fizic, verbal sau psihic începând cu vârsta de 15 ani, Aceste cifre dezvăluie o realitate dramatică pentru care autoritățile nu au reușit încă să găsească o soluție. Chiar dacă legea privind violența domestică a fost modificată în 2012, oferind persoanelor agresate în familie instrumentul legal al ordinului de protecție, care le poate apăra de cei care le spun la violențe, aceste schimbări legislative au fost mai mult teoretice, pentru că până la ajungerea în instanță a unui astfel de dosar poate trece chiar și un an de zile. Începând din septembrie, însă, în România intră în vigoare Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, numită și Convenția de la Istanbul, iar acest lucru înseamnă că statul român trebuie să treacă rapid la armonizarea legislației cu prevederile documentului, astfel încât femeile și, implicit, copiii să beneficieze de protecție sporită în cazul agresiunilor domestice. Concret, cele mai importante trei măsuri pe care autoritățile trebuie să le ia sunt introducerea în lege a prevederii potrivit căreia atunci când o femeie depune o plângere ea nu va mai putea s-o retragă, a mențiunii că agresorii care nu respectă ordinele de restricție și protecție impuse vor fi și cercetați penal, și nu vor rămâne doar cu amenda, așa cum se întâmplă în prezent, dar și includerea pe viitor în Codul Penal și de Procedură Penală a unor noi infracțiuni precum crimele de onoare, căsătoria cu forța sau mutilarea genitală.

Prin legea 30/2016, România a ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, numită și Convenția de la Istanbul, care a intrat în vigoare începând cu luna septembrie. Prin semnarea acestui act, țara noastră se obligă să schimbe legile, să introducă noi politici publice pentru protecția femeilor împotriva violenței domestice și să aloce resursele necesare pentru a preveni și a lupta împotriva agresiunilor de orice fel împotriva femeilor și, implicit, a copiilor.

Concret, România, alături de celelalte state semnatare ale Convenției, recunoaște că violența împotriva femeilor este atât o încălcare gravă a drepturilor omului, cât și o formă de discriminare și se obligă să implementeze noi măsuri pentru incriminarea sau sancționarea violenței domestice de orice fel, fie ea fizică, psihică sau sexuală, a hărțuirii și urmăririi sau a violului.

În acest context, însă, autortiățile române vor trebui să treacă rapid la armonizarea legislației țării cu prevederilor Convenției de la Istanbul. Principalele schimbări se referă la măsurile pe care autoritățile le iau împotriva agresorilor, astfel că, atunci când o femeie depune o plângere ea nu va mai putea s-o retragă, dar și la faptul că agresorii care nu respectă ordinele de restricție și protecție impuse vor fi și cercetați penal, și nu vor rămâne doar cu amenda, așa cum se întâmplă în prezent. Există, însă, și infracțiuni noi care trebuie incluse în Codul Penal și de Procedură Penală, precum crimele de onoare, căsătoria cu forța sau mutilarea genitală.

VIDEO Emil Străinu: „Se pregătește un alt vaccin pentru așa zisa boală X. A doua etapă a marii resetări planetare o constituie războiul”

00:10

POLITICĂ CNA sesizează Parchetul General cu privire la AGRESIUNEA Dianei Şoşoacă asupra Presei

00:03

Pe lângă aceste sancțiuni, Convenția de la Istanbul mai stipulează și scoaterea și protejarea victimei din contextul violent, înființarea unei linii telefonice gratuite și a mai multor adăposturi pentru victime și stabilește pedepse de natură penală pentru agresorii care nu respecte ordinele de restricție.

Pe scurt, țara noastră se obligă, astfel, să modifice legislația în materie de violență domestică și să o pună în acord cu prevederile Convenției, dar și să acționeze cu măsuri concrete de protecție a victimelor, printre priorități aflându-se introducerea ordinului de restricție emis de urgență de către organele de poliție pentru a asigura protecția imediată a victimei, înființarea registrului unic pentru victime și pentru agresori și implementarea serviciilor de consiliere, atât pentru victime, cât și pentru agresori.

O lege a violenței domestice modificată în 2012 a produs efecte doar „teoretic”

Cea mai importantă modificare a legii privind combaterea violenței în familie a fost făcută în 2012, atunci când a fost introdusă prevederea potrivit căreia persoana agresată poate cere instanței un ordin de protecție și de restricție față de făptuitor. dar și că victima are dreptul să se adreseze judecătorului și să solicite ordin de protecție cu caracter provizoriu, iar instanța poate să interzică agresorului să rămână sau să se reîntoarcă în locuința comună, să-l oblige pe agresor să suporte unele costuri, cum ar fi cheltuieli medicale, de judecată, cele generate de adăpostirea victimei.

În plus, victima poate să ceară ordin de restricție care prevede evacuarea agresorului de la domiciliul comun, păstrarea distanței de minim 200 de metri față de persoana vătămată, interzicerea oricărui contact telefonic, corespondențe. Acest ordin de interdicție nu poate depăși doi ani.

Din punct de vedere practic, însă, aplicarea prevederilor la modul real este mult mai anevoioasă. Un raport al Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii a arătat că pentru magistrații români, urgența poate ajunge să însemne și 175 de zile (aproape 6 luni), până când pun cazul pe rol, iar apoi poate ajunge la încă 174 de zile, până judecă dosarul. Trimiterea ordinului de protecție la Poliție, pentru a fi aplicat, poate să mai dureze alte luni de zile. Timp în care, în peste 90% din cazuri, o femeie trebuie să facă față soțului, iubitului sau unui alt bărbat care o bate. „Vorbim de situații de viață și de moarte”, a declarat pentru Gândul un expert în domeniu.

Gândul a prezentat povestea emoționantă a unei femei care a fost victima violenței domestice și care s-a luptat din toate puterile pentru a depăși trauma: „Acum sunt în genunchi și mă sprijin cu mâinile să mă ridic!”.

În România, o femeie este bătută la fiecare 30 de secunde

Violența asupra femeilor ocupă, în România, primul loc în ceea ce privește cazurile de violența domestică. Potrivit studiului din 2014 al Agenției Europene pentru Drepturile Fundamentale privind violența asupra femeilor, 3 din 10 românce au fost agresate fizic, verbal sau psihic începând cu vârsta de 15 ani. În realitate, însă, numărul lor este mult mai mare. Cifrele oficiale cuprind doar cazurile de violență care ajung în atenția autorităților. Acest lucru este susținut și de reprezentanții asociațiilor care se ocupă de femeile victime ale violenței domestice.

„Dacă ne referim la numărul persoanelor care vin la ședințele de recuperare și consiliere, în raport cu numărul de apeluri telefonice, acesta este mic. Primim, pe an, undeva la 400 de apeluri și e-mailuri, dar dintre acestea doar 100-150 ajung să vină efectiv să solicite un sprijin. Multe dintre ele se rezumă doar la spijinul primit prin intermediul telefonului sau al e-mailului.”, a spus pentru Gândul Mihaela Mangu-Darvariu, președintele Asociației ANAIS, precizând că aceste procente sunt datorate inexistenței, la nivel național, a unui număr suficient de asociații și centre de ajutor și a adăposturilor pentru femeile aflate în pericol.

Potrivit unui sondaj INSCOP, 30% dintre români sunt de acord cu afirmația că „femeile mai sunt bătute și din vina lor”, iar 6,4% susțin că „un bărbat care nu-și bate femeia nu o iubește cu adevărat”, în timp ce 7,3% sunt de acord cu afirmația că „femeia este proprietatea bărbatului”. Potrivit aceluiași sondaj, 8,1% dintre respondenți cred că „bătaia este ruptă din rai”.

Gândul a scris pe larg despre amploarea fenomenului violenței domestice asupra femeii, arătând cu date oficiale că, după schimbarea legislației, acestea reprezintă 91% dintre victimele care depun cereri de protecție.

În perioada 2012-2014, în România au fost emise 4.305 ordine de protecție, cele mai multe în București și în județele Bacău, Iași, Prahova și Vaslui. Studiul pe 2013 al Rețelei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor arată că 91% dintre cererile de ordin de protecție provin de la femei și doar 9% de la bărbați. Dintre femeile care depun o astfel de cerere, 11% își retrag plângerea.

98% din cazurile luate în considerare pentru emiterea unui ordin de protecție au fost certificate medico-legale emise pentru sub 20 de zile de spitalizare, pentru lovituri și alte violențe, mai arată studiul.

Conform Raportului Inspecției Judiciare a CSM, cele mai multe cazuri judecate pentru emiterea unui ordin de protecție au avut loc în perioada 2012-2014 în instanțele din București (630), din județul Bacău (245), județul Iași (231), județul Prahova (220) și județul Vaslui (194). Cele mai puține astfel de cazuri s-au înregistrat în instanțele din județele Caraș-Severin (8), Harghita (24), Călărași (24), Vrancea (25) și Bistrița Năsăud (31).