Un vicepreședinte PNL cere demisia șefului liberal al CJ Cluj pentru negocieri „secrete” privind rampa de gunoi

Potrivit unui comunicat transmis, luni, de Alin Tișe, responsabilitatea pentru lipsa unei rampe temporare de gunoi în Cluj îi revine președintelui Consiliului Județean, Mihai Seplecan, care „a înlăturat interesul public în favoarea interesului privat al unei firme”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Nerealizarea în ultimele două luni a depozitului temporar de gunoaie este responsabilitatea exclusivă a lui Seplecan. Clujul este într-un blocaj al gunoaielor de nepermis, întrucât interesul public a fost înlăturat în favoarea interesului privat al unei firme. În câteva luni nicio primărie de comună sau oraș nu va mai avea unde să depoziteze gunoaiele. Responsabilitatea îi aparține lui Seplecan, care trebuie să demisioneze. Orice zi în care Seplecan conduce incompetent și iresponsabil Consiliul Județean Cluj înseamnă blocarea proiectelor județului Cluj și afectează în mod grav interesele cetățenilor județului Cluj, imaginea și credibilitatea noului PNL. Pentru acestea, Seplecan trebuie să demisioneze de la conducerea Consiliului Județean. Consilierii județeni sunt oameni responsabili, care nu-l mai pot gira prin votul lor. Solicit demisia de urgență!”, se arată în comunicat.

Alin Tișe adaugă că o regie din subordinea CJ – Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Privat (RAADPP) – ar fi putut realiza în ultimele două luni depozitul temporar, dar obținerea avizului de mediu a fost blocată la nivelul Agenției de Mediu Cluj/Ministerul Mediului de către „cei care aveau interes să favorizeze o firmă privată”.

„Este un fapt de o gravitate fără precedent: un județ blocat în criza gunoaielor de o persoană care nu apără interesul public. În urmă cu două luni au existat mai multe întâlniri între Primăria Cluj-Napoca, Primăria Feleacu, RAADPP și Seplecan pentru ca RAADPP să realizeze pe un teren proprietate de stat depozitul temporar de deșeuri. Aflăm din presă că, de două luni, fără mandat de la Consiliul Județean Cluj, Seplecan negocia în secret cu o firmă privată (Prosal București – n.r.) pentru a prelua ea, fără o procedură transparentă, toate deșeurile Clujului. Aflăm că firma respectivă a cumpărat teren în secret, utilaje în secret, în baza negocierilor cu Seplecan”, scrie senatorul liberal.

Tișe susține că efortul RAADPP de a realiza depozitul temporar și de a lua teren de la comuna Feleacu „a fost sabotat” prin blocarea eliberării avizului de mediu, responsabilitatea blocării RAADPP aparținându-i „exclusiv lui Seplecan”.

„În mod iresponsabil, în loc să susțină RAADPP să realizeze urgent depozitul, el negocia în secret, cu o firmă privată. Venirea firmei a fost premeditată, ea având garanția de la Seplecan că va primi gestionarea pe cel puțin 5 ani a tuturor gunoaielor Clujului. Interesul public a fost înlocuit de interesul privat prin complicitatea absolut iresponsabilă a lui Seplecan care a preferat să facă combinații cu o firmă privată, blocând RAADPP, în intenția ei de a rezolva temporar problema deșeurilor. Toate acestea pe buzunarul clujenilor, întrucât se știa că întârzierea realizării unui depozit temporar va duce la mărirea tarifelor pentru clujeni, persoane fizice și juridice”, arată Tișe.

Potrivit acestuia, Primăria Cluj-Napoca a fost sabotată de către Seplecan pentru a-i afecta credibilitatea, „atât credibilitatea primarului, cât și a PNL, partidul care conduce orașul și care are majoritate în Consiliul Local”.

„Totul pentru a favoriza o mega escrocherie a unui privat care dorește să pună mâna pe gunoaiele Clujului în mod ilegal. Fapt de nepermis! Faptele publice ale lui Seplecan de a favoriza și premedita venirea unui privat care să preia ilegal gunoaiele Clujului, coroborat cu sabotarea propriei regii prin demersurile făcute ca aceasta să nu primească avizul de mediu, demonstrează interesul complice cu interesele private ale companiei și nu cu interesul public. În acest caz, responsabilitatea blocării demarării încă de acum două luni a depozitului temporar îi aparține doar lui Seplecan. A preferat să blocheze RADPPP prin diferite mașinațiuni și să pregătească terenul pentru un privat, într-un demers iresponsabil și interesat”, declară senatorul PNL.

La rândul său, președintele CJ Cluj, Mihai Seplecan, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că este „un soldat disciplinat al PNL” și nu își atacă colegii de partid.

„Nu îi voi răspunde lui Tișe – pe care-l consider colegul meu – pentru că nu vreau să creez disensiuni în cadrul PNL Cluj, iar PNL să piardă procente”, a spus Seplecan.

Potrivit acestuia, Alin Tișe ar fi trebuit să discute cu el înainte de a-i cere demisia, pentru că „rufele se spală în familie, în interior”.

După mai multe închideri temporare, rampa de deșeuri temporară a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât s-a închis definitiv în 26 iunie, dată după care gunoiul a fost dus o vreme în Alba, apoi la Oradea, în urma unei înțelegeri între primăriile din Cluj-Napoca și Oradea.

Săptămâna trecută, Consiliul Județean Cluj a anunțat că deșeurile menajere colectate din județ vor fi transportate, în perioada următoare, la o rampă temporară amenajată pe 8.700 de metri pătrați, lângă Turda, unde vor putea fi stocate pe o perioadă de cel puțin un an, până la finalizarea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID).

Seplecan declara atunci că perioada de un an de depozitare a deșeurilor menajere va putea fi extinsă, în condițiile în care există suficient teren.

Tot atunci, directorul general al firmei de salubrizare Prosal București, Emanuel Romoșan, declara că investiția în viitoarea rampă temporară de la Turda se ridică la circa 2 milioane de euro, fiind incluse costurile legate de achiziționarea unui teren cu o suprafață totală de 30 de hectare și a echipamentelor necesare.

CJ Cluj a început în 2012 un proiect de construire a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) pe un teren situat în comuna Feleacu de lângă Cluj, care trebuia să preia toate deșeurile din județ, având termen de finalizare octombrie 2014.

Contractul a fost atribuit prin licitație asocierii dintre firmele SC Confort SA, Atzwanger SPA, SC Ladurner Impianti SRL, SC Vel Service SA, valoarea contractului, finanțat din fonduri europene, fiind de 107,5 milioane de lei. În același an, liderul asocierii, SC Confort SA, firmă din Timișoara, a intrat în insolvență, iar lider al asocierii a devenit firma Atzwanger.

La sfârșitul anului trecut, CJ Cluj a reziliat contractul, invocând executarea unor lucrări neconforme, iar în ianuarie 2015 a depus o plângere penală împotriva firmelor care fac lucrările la centru.

Reprezentanții CJ Cluj anunțau că proiectul este în curs de revizuire și au avansat un nou termen pentru finalizarea lucrărilor, 31 decembrie 2015.