UNCSV către apicultori: „Înainte de a solicita ca agricultorii să nu mai trateze culturile, ar trebui să se pună în aceeași situație”

„Nu este echitabil să soliciți/impui unei filiere condamnarea la faliment și diminuarea majoră a producției de cereale și plante oleaginoase a unei țări fără dovezi concrete, pertinente, ținând cont de toți factorii implicați și efectele socio-economice ale acestora”, se menționează într-un comunicat al UNCSV.

 

Din păcate, mai spun cei din mediul asociativ agricol, unii apicultori nu au înțeles că dacă nu se vor da aceste derogări (n.r. – aprobare pe termen limitat a utilizării unor pesticide) și nu vor exista alte soluții eficiente, va scădea considerabil suprafața arabilă din România cu plante melifere (floarea soarelui și rapiță) și nu numai (porumb).

 

„Albinele nu vor mai avea cu ce să se hrănească și va scădea atât efectivul, cât și cantitatea de produse apicole”, susțin cei din UNCSV.

 

Cooperatiștii din agricultură au mai adăugat că înainte de a pune pe seama pesticidelor diminuarea efectivelor de albine, ar trebui efectuat un studiu științific serios, pe un număr relevant de probe, care să confirme sau infirme în mod oficial prezența Sindromului Depopulării Coloniilor (SDC) pe teritoriul României.

 

În plus, mai apreciază vocile autorizate ale UNCSV, sunt necesare centralizări clare, pe ultimii 10 ani, cu mortalitățile albinelor de pe întreg teritoriu al României, la nivel de județ, determinate conform metodologiilor științifice în vigoare.

 

Totodată, cei din UNCSV afirmă că neefectuarea tratamentelor la semințe cu substanțe neonicotinoide va conduce la reducerea/dispariția culturilor însămânțate cu floarea soarelui, porumb și rapiță care afectează trei sferturi din suprafața cultivată cu acestea în România.

 

„Ca alternativă, fermierii vor fi obligați să efectueze mai multe tratamente în vegetație, care afectează mult mai mult albinele și care au o eficiență scăzută asupra dăunătorilor, acționând doar curativ și nu preventiv. Costurile vor fi de 3-4 ori mai mari decât în prezent, lucru care va determina scăderea eficienței economice a fermierilor români față de ceilalți fermieri din UE, în acest fel impunându-se o practică comercială neloială. Efectele diminuării suprafețelor cultivate cu plante melifere vor avea un impact sever asupra efectivelor de albine și a produselor apicole. La acestea se adaugă poluarea suplimentară a mediului prin efectuarea mai multor tratamente fitosanitare de combatere a bolilor și dăunătorilor și utilizarea unei cantități mai mari de pesticide aplicate în perioada de zbor a polenizatorilor”, afirmă sursa citată.

 

„Natura se află la limita colapsului”

 

Mesajul pare a fi un răspuns la demersul de marți, 10 decembrie 2019, atunci când, prin intermediul unei conferințe de presă organizată de Federația Asociațiilor Apicole din România – Romapis, țara noastră a lansat inițiativa cetățenească europeană „Salvați albinele și fermierii”.

 

Demersul urmărește strângerea unui milion de semnături de susținere la nivelul UE, până în septembrie 2020, astfel încât Comisia Europeană (CE) și Parlamentul European (PE) să ia în considerare transpunerea în lege a solicitărilor care vizează eliminarea treptată a pesticidelor sintetice din agricultură până în anul 2035.

 

Această inițiativă este susținută de o alianță alcătuită din 90 de organizații ale societății civile, grupuri de acțiune, organizații ale apicultorilor și fermierilor, dar și de oameni de știință, din 20 de țări europene.

 

În cazul țării noastre, pragul minim care trebuie atins este de 24.000 de semnături de susținere.

 

„De ce este nevoie de așa ceva? Pentru că natura, așa cum o știm noi astăzi, se află la limita colapsului, aproape de punctul unde întoarcerea nu mai este posibilă. Un raport al ONU din 2017 face referire la această situație. Pesticidele produc în mod direct extincția de specii: albine și alte insecte polenizatoare. Avem un raport de o importanță extraordinară, care nu este îndeajuns înțeles, mai ales în România. Cred că puțină lume știe că un studiu din Germania, făcut pe o perioadă de 27 de ani, în care s-au făcut măsurători privind masa insectelor zburătoare, atenție, din zone protejate, departe de agricultură, a constatat că în 27 de ani masa totală a acestor insecte a scăzut cu 75%. Este o informație care ar trebui să ne dea coșmaruri. Așa cum planctonul reprezintă esența vieții în mări și oceane, insectele zburătoare stau la baza lanțurilor trofice pe uscat, iar dispariția insectelor aproape sigur ar avea ca afect extincția și a altor specii, poate chiar și oamenilor”, afirma la acea vreme Constantin Dobrescu, vicepreședintele Romapis.

 

În plus, viceliderul organizației de apicultori menționa că pesticidele fac posibil un mod de agricultură intensivă, uneori chiar ultraintensivă, bazat pe monoculturi. În viziunea sa, acestea din urmă ar avea un efect devastator asupra polenizatorilor.

 

„O monocultură este un deșert pentru albine, bondari, fluturi, pentru că, după ce acea cultură dispare ca flori, acele plante care oferă nectar sau polen, după dispariția lor, acolo rămâne un deșert, lipsește varietatea, lipsesc buruienile, lipsesc floricelele de orice fel, iar acesta este un peisaj pe care îl întâlnim tot mai des pe câmpiile României”, avertiza oficialul Romapis.

 

În opinia acestuia, agricultura industrială favorizează schimbările climatice întrucât se bazează pe pesticide sintetice, iar acestea se obțin prin procese chimice industriale intens utilizatoare de combustibili fosili. Pe de altă parte, utilizarea lor distruge capacitatea solului de absorbi carbonul din atmosferă, contribuind la amplificarea efectului de seră.

 

Datele UNCSV relevă că doza medie de pesticide utilizată la hectar, în România, este de numai 0,6 kg, comparativ cu media europeană de 2,3 kg. În țările unde s-au depistat anumite reziduuri pe un număr insuficient de probe, neconcludent din punct de vedere științific, potrivit cooperatiștilor, se utilizează cantități apropiate de media europeană, iar regimul pluviometric este mult mai bogat decât în România.