Unde ne-a fost Gândul în 2013: 10 campanii pentru schimbarea în bine a României

Ce am făcut în 2013? Probabil că mulți dintre noi privim, în aceste zile, în urmă, încercând să ne facem bilanțul ultimului an. Ziarele nu fac excepție, pretutindeni în lume: ne întrebăm ce am făcut bine, ce am făcut rău, care sunt lucrurile de care suntem mândri și ce avem de făcut în 2014.

Prin urmare, unde au făcut ziariștii gândul diferența în peisajul media din România? Care sunt lucrurile importante pe care gândul a încercat să le schimbe în anul care tocmai se termină? Cu ce rămân cititorii gândul din zecile de mii de știri care au apărut în ultimul an pe site-ul nostru?

Chiar dacă alegerea a fost grea, putem face un top 10 al campaniilor gândul din 2013, bazându-ne pe audiența creată și pe impactul avut nu doar în România, ci și – lucru mai rar în presa noastră – în străinătate.

Why don’t you come over? este probabil cea mai originală invitație care le-a fost adresată britanicilor vreodată. A fost prima campanie cu care gândul a început anul 2013, o campanie care, după două săptămâni de la lansare, avea să ajungă în presa internațională, unde a generat peste o sută de articole. A fost doar începutul, pentru că și altă teme dezbătute de gândul aveau să țină primele pagini ale ziarelor ori să ajungă pe fluxurile de știri ale agențiilor internaționale. Campania Why don’t you come over? a fost urmată de Torționari, un proiect desfășurat pe parcursul mai multor luni și care va continua în 2014. După ce l-am descoperit pe torționarul Alexandru Vișinescu, după câteva luni de căutări, a urmat unul dintre cele mai dificile și mai dureroase exerciții de recuperare a istoriei recente. gândul i-a căutat pe torționarii români în viață, a publicat mărturii cutremurătoare ale victimelor și a susținut aducerea criminalilor comuniști în fața justiției, fapt confirmat de Parchetul General, care a deschis primele dosare penale de genocid.

2013 a fost anul în care românii au văzut pentru prima oară nu doar un sistem care neagă trecutul, dar care neagă și bolile de care suferă militarii români care se întorc din teatrele militare de operații. Campania Sindromul NU a pledat pentru recunoașterea de către sistemul militar a stresului posttraumatic, o realitate pe care birocrații Armatei au încercat s-o îngroape ani la rândul.

Jurnaliștii noștri au expus atenției publicului un sistem făcut de parlamentari care schimbă legile după bunul lor plac, un sistem care nu construiește școli, ci biserici și căruia nu îi pasă din ce locuri insalbure românii își aleg mâncarea. Fiecare temă s-a transformat într-o campanie de presă, pe care ziariștii gândul au susținut-o cu sute de articole de investigație, cu reportaje și interviuri, dar și cu analize și comentarii.

Despre toate acestea, dar și despre despre motivele care ne țin împreună și care ne oferă încă motive de mândrie, vă invit să citiți în continuare: 10 proiecte gândul pentru schimbarea în bine a României (F. Negruțiu)

1. „Why don’t you come over”, cea mai premiată campanie din România

În 2013, îndemnul gândul „Why don’t you come over” avea să intre nu doar în memoria colectivă a românilor și a britanicilor care au văzut mesajul nostru publicat în The Guardian, ci și în analele advertisingului, cu o campanie premiată cu Grand Prix la Golden Drum 2013. Intitulată „Why don”t you come over?”, campania a reprezentat răspunsul nostru la cea inițiată de britanici, menită să stopeze „exodul” de români în Marea Britanie, odată cu ridicarea restricțiilor de pe piața muncii în ianuarie 2014.

În doar două săptămâni, campania s-a răspândit în toată lumea, implicând activ sute de mii de români și generând peste 100 de apariții în presa internațională.

Totul a început în ianuarie 2013, când cotidianul britanic The Guardian și-a invitat cititorii să pună în practică ideea guvernului Marii Britanii de a lansa o campanie prin care să stăvilească elanul românilor de a veni să muncească și să locuiască în Regat.

Ca răspuns, gândul a adresat, la finalul lunii, o provocare cititorilor britanici. „We may not like Britain, but you will love Romania. Why don’t you come over?” („S-ar putea să nu ne placă Marea Britanie, dar voi o să iubiți România. De ce nu veniți la noi?”), a fost sloganul campaniei prin care ne-am dorit să le schimbăm englezilor prejudecăților despre România. Am folosit articole, afișe care s-au viralizat, mesaje, am creat un site dedicat și i-am invitat pe britanici să vină în România, le-am oferit locuri de cazare în casele românilor și locuri de muncă, ba chiar i-am adresat un mesaj premierului David Cameron, care a fost publicat, pe 11 februarie 2013, în The Guardian.

Campania gândul „Why don”t you come over?” a ajuns astfel în toată lumea și le-a arătat străinilor, dar și românilor, că se poate vorbi și de bine despre români, că ne putem promova prin umor și vești pozitive.

Campania a fost preluată inițial de postul de televiziune britanic Channel 4, apoi de Huffington Post și de agenția de presă americană Associated Press. Ulterior, a atras peste 100 de materiale în presa internațională, în titluri prestigioase din Marea Britania, SUA, Franța, Germania, Irlanda, Spania, Ungaria, Belgia, Brazilia, India, Elveția și Pakistan.

În luna aprilie, unul dintre sloganurile campaniei gândul „Why Don’t You Come Over” a ajuns să fie discutat în Comisia de Afaceri Interne din Parlamentul Marii Britanii, care a audiat mai mulți oficiali britanici, dar și pe ambasadorii României și Bulgariei, pentru a stabili ce impact va avea migrația din aceste două țări către piața muncii din Regatul Unit, începând cu 1 ianuarie 2014, când restricțiile vor fi eliminate.

Rezultatele campaniei demarată de către GMP Advertising și gândul sunt impresionante: peste 5.000.000 de reacții în presa românească (print, online, radio, TV); peste 100 de materiale în presa internațională; peste 1.500.000 de impresii pe Facebook; 49.000 impresii pe Twitter; peste 17.000 impresii pe bloguri și în comentarii; peste 60.000 comentarii în presa românească online. Mai mult, peste 300 dintre voi, cititorii noștri, și-au pus canapelele la dispoziția britanicilor care vor dori să ne viziteze țara. Doi dintre englezi și-au manifestat interesul de a lucra în țara noastră, în urma acestei campanii.

Dincolo de cifre, campania„Why Don’t You Come Over„ semnată de Grupul GMP pentru brandul gândul.info este – după numărul premiilor obținute la festivalurile de profil – probabil cea mai premiată campanie românească din 2013: Grand Prix – Digital Campaigns, Gold – PR Campaigns, Silver – Integrated Campaigns la Golden Drum 2013; Gold la categoria Best of PR, Silver la categoria Online la ADC*RO Awards, competiție la care aceeași campanie a fost desemnată cea mai bună campanie integrată, câștigand trofeul Silver la categoria Best of Integrated; Finalist la Cannes Lions 2013, categoria PR, subcategoriile crisis și media; Gold Medal la categoria PR Campaigns, AdStars 2013 și cea mai bună campanie din regiune, la European Excellence Awards.

Vizitează aici site-ul Why Don’t You Come Over

2. Lista torționarilor care trăiesc

În parteneriat cu Institutul de Investigare a  Crimelor Comunismului și Memoria Exilului, gândul a prezentat profilurile  primilor doi torționari comuniști anchetați de către procurori pentru crime împotriva dizidenților regimului totalitar. Campania de devoalare a comandanților Alexandru Vișinescu și Ion Ficior a avut dincolo de componenta jurnalistică și efecte cuantificabile: cei doi sunt cercetați penal de procurori, un alt torționar comunist al cărui dosar a fost uitat în fișete este anchetat, Guvernul a promovat o lege prin care victimele torționarilor vor fi despăgubite din pensiile uriașe ale celor din urmă, iar Curtea Constituțională a decis că faptele torționarilor, securiștilor, ofițerilor de poliție politică, precum și crimele din timpul Revoluției din 89 nu sunt prescriptibile.

Campania gândul a pornit de la un comunicat al Institutului de Investigare a  Crimelor Comunismului și Memoria Exilului din aprilie care anunța operațiunea de depistare și cercetare a torționarilor comuniști. O temă care în ultimii 10 ani a dispărut din spațiul public.

În lunile de vară am căutat cu ajutorul istoricilor de la IICCMER supraviețuitori ai penitenciarelor comuniste. Am examinat documentele penitenciarului de la Râmnicu Sărat și l-am intervievat pe torționarul Alexandru Vișinescu, cel care a condus închisoarea în perioada în care lideri politici precum Corneliu Coposu, Ion Mihalache sau Ion Diaconescu au fost supuși unor tratamente inumane și torturi. Pe 30 iulie am publicat primele imagini cu Alexandru Vișinescu, dar și profilul său complet. IICMER a depus o plângere penală împotriva acestuia acuzându-l că prin acțiunile sale a dus la moartea a 12 deținuți politici.

Pe 3 septembrie, procurorii Parchetului General l-au chemat la audieri pe Alexandru Vișinescu și, tot în aceeași zi, au dispus începerea urmăririi penale. Presa internațională a preluat subiectul, fiind probabil una dintre cele mai circulate știri despre România din acest an. 

În urma campaniei gândul,  guvernul a decis să promoveze un proiect prin care pensiile torționarilor să fie reduse. Proiectul a primit aviz favorit la Senat urmând să intre în dezbaterea Camerei Deputaților și apoi să fie promulgat. După Vișinescu,  l-am intervievat pe Ion Ficior, fost comandant al lagărului de muncă de la Periprava din Delta Dunării.

Și pe numele acestuia a fost depusă o plângere penală, cazul torționarului Ficior marcând o nouă premieră. La Periprava a fost deschis un șantier arheologic. În urma cercetărilor au fost depistat mai multe oseminte care în final au indicat că acolo a existat o groapă comună.

La finalul lui octombrie 2013, procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică i-au adus la cunoștință lui Ion Ficior că este învinuit de genocid, în dosarul deschis în urma denunțului formulat la adresa lui de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Potrivit unei decizii a Curții Constituționale din România, torționarii comuniști pot fi anchetați și judecați de instanță. Decizia are impact și pe dosarele Revoluției, acestea nefiind lovite de prescripție.

Campania gândul – IICCMER va continua și în 2014.

Torționarii comuniști au și un site special dedicat: torționari.gandul.info

3. SINDROMUL NU sau secretul Armatei Române. Cine sunt „oamenii care nu există”

România are „zero cazuri” de stres posttraumatic în cazul militarilor care participă la misiuni în străinătate, afirmă oficialii Ministerului Apărării Național. Total fals. Acesta a fost rezultatul unei investigații gândul desfășurate pe parcursul unui an, intitulate „Sindromul NU. Cum tratează Armata română stresul posttraumatic„.

Pe scurt, stresul posttraumatic este reacția firească a corpului la o traumă foarte puternică: război, situație de pericol de moarte, viol, catastrofe naturale, accidente de circulație, expunerea la violență extremă, moartea cuiva apropiat.

Citește aici mai multe despre SINDROMUL NU. Definiții. Ce este stresul posttraumatic? VIDEO  

Peste 30.000 de militari români au fost în misiune în Irak și Afganistan. Potrivit datelor făcute publice de Ministerul Apărării Naționale (MApN), 135 dintre aceștia s-au întors răniți. 23 au murit. Armata nu raportează, însă, nicio victimă a stresului posttraumatic  și chiar este mândră de asta. Oficialii armatei spun că românii sunt tari, sunt pregătiți, sunt testați, evaluați, monitorizați. Aceiași oficiali ne explicau că militarii români se apără „cu simțul umorului„.

În urmă cu aproape 10 ani, însă, actualul șef al psihologilor din Armată, afirma negru pe alb, într-un studiu la care a fost co-autor, că existau simptome ale stresului posttraumatic printre militarii trimiși în misiune.

Acum astfel de oameni par să nu existe. gândul l-a găsit pe OMUL CARE NU EXISTĂ, un militar diagnosticat cu stres posttraumatic, ascuns de oficiali. Florin Jalaboi, militarul diagnosticat cu TSPT, a încercat să se sinucidă de mai multe ori. 

Psihiatrul Gabriel Diaconu, unul dintre principalii experți ai României în materie de stres posttraumatic, specializat în suicidologie și psihotraumatologie nu crede în poziția oficială a Armatei. Este  o „gogomănie”, care privează individul de tratamentul la care este îndreptățit, spune Diaconu.

De altfel, afirmația „zero cazuri” a reprezentanților Armatei este greu de acceptat și de către specialiștii americani în stres posttraumatic, consultați de  gândul. Răspunsul primit: imposibil.

ACCESEAZĂ SITE-UL SINDROMUL NU – CUM TRATEAZĂ ARMATA ROMÂNĂ STRESUL POSTTRAUMATIC

4. La fiecare școală nou construită după 1989, s-au ridicat cinci biserici. Modelul propus de noi pentru Educație

2013 a fost anul în care gândul a pledat pentru redarea demnității învățământului românesc. În vreme ce la olimpiadele internaționale de matematică, informatică, fizică și științe obținem aurul, pe plan național avem carențe uriașe; și multe biserici, pentru că în România, la  fiecare școală nou construită după Revoluție au apărut  peste 5 biserici noi, un motiv fiind și că românii au preferat să susțină cu bani ridicarea de noi lăcașuri de închinăciune. Am susținut schimbarea legislației, astfel încât românii să poată dona direct bani către școlile copiilor lor, în mod transparent și anonim, fără ca acești bani să mai treacă – așa cum se întâmplă acum – prin conturile primăriilor la care sunt arondate școlile respective.

În 2013, în România, rata mediilor peste cinci la Evaluarea Națională a fost de 74,39%, iar 56,4% dintre absolvenții de liceu au promovat Bacalaureatul. În acest context, gândul a oferit în luna iulie un model –  unul dintre cele mai bune sisteme de învățământ din Europa de la care România s-ar putea inspira. Modelul finlandez. Acesta se caracterizează prin învățământ gratuit, oferit doar de stat, ore mai scurte și mai eficiente, profesori mai bine pregătiți.

„Programele universitare de pedagogie sunt foarte căutate și doar cei mai buni dintre studenți ajung să le absolve și să devină profesori de liceu sau școală generală”, declara pentru gândul Ion Petre, profesor și cercetător român de la Abo Akademi University, din Turku, Finlanda.

Prin vocea Alexandrei Anton, 28 de ani, fost profesor de limba engleză și antreprenor în educație, am explicat sensul sintagmei „educație obligatorie și gratuită”. „În primul rând, orice am numi obligatoriu își pierde din credibilitate dacă nu este și ‚gratuit”. Ce vină poartă copiii ai căror părinți nu-și permit să plătească uniforme, echipamente sportive, manuale și rechizite școlare?”, afirma Alexandra Anton, câștigătoarea unui internship de 3 luni la Ministerul Educației Naționale. Ea milita în gândul pentru adaptarea modelul finlandez în România, însă nu ca o „schimbare”, mai degrabă ca un „progres”.

Aici, mai multe despre  Miracolul învățământului finlandez, văzut din interior: ‘banii investiți în educație nu se pierd niciodată’

5. Raiul imobiliar al RA-APPS. O campanie care a subțiat lista politicienilor chiriași de lux ai statului

Casele de la stat închiriate la prețuri de nimic de politicieni și de apropiați ai acestora au fost, în 2013, subiectul unei campanii prin care gândul a reușit să forțeze mâna Guvernul pentru a subția lista acestor chiriași de lux ai RA-APPS.

În ianuarie, am arătat cât plătesc în realitate și cine sunt eternii locatari ai vilelor și blocurilor construite inițial pentru nomenclatura comunistă, oameni politici și fundații din cercurile acestora, care au intrat în casele de la stat când erau miniștri, secretari de stat sau consilieri în ministere și nu au ieșit nici până azi. Este cazul Mioarei Roman, al lui Gelu Voican Voiculescu, al europarlamentarului Adrian Severin sau al senatorului PSD Șerban Nicolae, al fostuluie procuror general Joița Tănase sau al lui Mircea Geoană, care a promis din nou că eliberează vila din Primăverii în maximum 45 de zile, fără însă să o și facă.

Chiriași în ilegalitate existau însă și lista celor pentru care Guvernul garanta pentru dreptul de a sta într-o casă de serviciu din fondul de protocol. După ce premierul Victor Ponta a făcut publică lista chiriașilor RA-APPS care au primit locuințe de serviciu de la stat în virtutea posturilor de conducere pe care le ocupă în Executiv,  gândul a cerut tuturor instituțiilor menționate în evidențele Guvernului să precizeze dacă aceștia se mai aflau sau nu la data respectivă în funcții. Rezultatul: 28 din cei 192 de beneficiari de locuințe de serviciu asumați de Guvern ca fiind legali nu mai aveau la acea dată funcțiile menționate în listă, unii dintre ei fiind eliberați cu luni sau ani în urmă, inclusiv prin semnătura lui Victor Ponta. După demersul gândul, primul-ministru a susținut că va reglementa situația locuințelor RA-APPS  „în cursul lunii martie”, cerând ordin de evacuare pentru chiriașii fără drept.

În final, printr-o ordonanță de urgență aprobată în martie, consilierii, secretarele, directorii, secretarii generali din ministere au fost scoși din lista beneficiarilor. Nu și din case. Aceeași lege le-a lăsat celor care își aranjaseră, până la acea dată, cererile de locuință de serviciu într-o casă de protocol, dreptul să rămână până la final de mandat, adică, în general până în 2016.

În plus, în locul lor, s-au instalat favoriții noii puteri, în aceleași condiții netransparente. Pe lista noilor clienți ai RA-APPS, prezentată de gândul în luna august, pe lângă miniștri (Dan Nica (PSD), Doina Pană (PSD), Remus Pricopie (PSD), Maria Grapini (PC) ) și secretari de stat (Gheorghe Hogea (PNL), Ionuț Iuga (PNL), Sevil Shhaideh (PSD), Iulian Matache (PSD), Patricia Braica (PSD), Valentin Șoneriu (PNL), Alin Sorin Mitrică (PSD), Maricel Popa (PSD), Mihai Albulescu (PSD), Lacziko Eniko Katalin (UDMR) ) apar și nume ca cel al lui Victor Aron Mora, om de afaceri, fratele senatorului PNL Akos Daniel Mora și consilierul personal al ministrului Sănătății, Eugen Nicolăescu, al Mihaelei Cămărășan, directorul de cabinet al ministrului de Externe, Titus Corlățean, cel care i-a semnat cererea cu toate că soțul ei are o locuință în București, dar și al Mihaelei Ciuciureanu, consilier la Ministerul Agriculturii și unul dintre cei mai înstăriți angajați în Guvern.

Cei care au ales să plece, totuși, de la RA-APPS au primit în schimb, cu acordul ulterior al Parlamentului, dreptul de a-și deconta chiria și întreținerea oriunde în Capitală, suma limită fiind la libera alegere a Guvernului, an de an.

2013 a fost și anul marilor vânzări la RA-APPS. Gândul a făcut singurul reportaj cu camera ascunsă dintr-un imobil scos la vânzare și a arătat cum cele mai ieftine apartamente centrale erau puse din start pe piață cu dedicație. Dacă procedurile au fost în primele faze deschise, vânzările s-au făcut netransparent, Regia refuzând să ofere numele cumpărătorilor.

Într-un an întreg, RA-APPS nu a vândut nici măcar un sfert din ce și-a propus. Între primele tranzacționate: casa fostului general de securitaate Nicolae Pleșiță și blocul judecătorilor Cuții Supreme, pentru care statul a obținut peste 1 milion de euro.

Pentru demnitari, Ponta a păstrat „perlele coroanei”: 20 vile, trei palate și un complex în Delta Dunării, plus un elicopter la dispoziția aleșilor atunci când nu e folosit de SRI. Pe final de an, într-o discreție totală, Guvernul a cedat, din partimoniul RA-APPS Bisericii Ortodoxe și SRI câte un hotel de lux și MApN fosta vilă de vânătoare a lui Nicolae Ceaușescu din Covasna.

6. BOMBA care ne amenință sănătatea. Care sunt interesele pentru care „Ghețăria” funcționează

În aprilie 2013, am pus pe agenda publică un subiect exploziv: le-am arătat românilor amenințarea iresponsabilă la sănătatea publică făcută de unii comercianți care funcționează ilegal. Într-o serie de investigații cu camera ascunsă, am prezentat condițiile insalubre în care un mare depozit frigorific, cunoscut sub numele de „Ghețărie”, vinde carne, mezeluri, lactate sau pește, direct din lăzi, fără să fie respectate condiții minime de igienă.

Totul a pornit de la o filmare realizată de gândul cu camera ascunsă, care arată cum bucureștenii vin pe bulevardul Timișoara 82, în sectorul 6, în halele fostei întreprinderi Frigotehnica, pentru a cumpăra produse mai ieftine, însă vândute în condiții care îți întorc stomacul pe dos. Deși autoritățile au încercat de-a lungul vremii să închidă depozitul, acesta funcționa nestingherit în continuare, situație care lasă impresia că la un anumit nivel, autoritățile au fost fie corupte, fie incompetente.

În urma anchetei gândul, DSVSA București a decis, încă o dată, închiderea halei, iar Poliția Capitalei a deschis dosar penal pentru evaziune fiscală proprietarului.

Firma care deține „Ghețăria” se numește SC Continent Marine Enterprise SA și este deținută de omul de afaceri grec Spyridon Roussalis. În 2007, el a dat statul român în judecată la Tribunalul Arbitral de la Washington, acuzând statul român, printre altele, de „măsuri abuzive” dispuse împotriva firmei sale de către Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) București. Grecul a pierdut procesul, însă România a cheltuit 10 milioane de euro cu avocații.

7. Misionari ai limbii române – campania de 1 Decembrie care i-a prezentat pe românii extraordinari care au grijă de limba în care vorbim cu toții

„Vorbește românește” a fost campania gândul din decembrie 2013. Felul nostru de a spune României și fiecărui român în parte La mulți ani. Felul nostru de a ne reaminti ce ne aduce împreună, felul nostru de a înțelege motivele pe care le avem să fim uniți, oriunde ne-am risipit pe harta lumii – limba. Limba română. Cea în care ne trăim viața, ne gândim viitorul. Cea în care ne iubim copiii, cea care ne ține legați de România.

V-am prezentat în gândul o serie impresionantă de povești ale unor adevărați misionari ai limbii române, oameni care reușesc prin harul, talentul și priceperea lor să îi facă și pe alții să înțeleagă frumusețea acestei limbi. Precum Monseniorul Anton Lucaci, omul care l-a învățat pe Papa Ioan Paul al II-lea limba română sau Badea Cârțan, varianta din 2013. Românul care merge în opinci până la Roma ca să ofere cărți de acasă românilor din străinătate.

Ori precum Mihnea, copilul pentru care faptul că poate să scrie „La mulți ani, România!” este o minune. Sau ca Mirela Miron, profesoara care a renunțat la un trai călduț într-o corporație pentru a le preda româna copiilor dintr-un sat de munte din Apuseni, ori ca medicii străini veniți în România care nu au învățat un singur cuvânt: șpagă.

Sau ca informaticianul care a pus DEX-ul pe internet, ca Xavier Montoliu, catalanul care l-a  tradus pe Marin Sorescu, sau ca profesorii care predau româna în lumea întreagă.

I-ați cunoscut pe toți în cadrul campaniei VORBEȘTE ROMÂNEȘTE, o invitație de a gândi într-un fel nou la cuvintele pe care le folosim zi de zi, fără se le dăm prea mare importanță.

Editorialiștii gândul v-au provocat propunându-vă fragmente de literatură ce merită prin frumusețea, sublimul lor să fie împărtășite. Și v-am cerut  la schimb, să ne mărturisiți și voi cuvintele, sintagmele, textele literare, ori cărțile care vă sunt dragi. Merită să fie descoperite de cât mai mulți români.

8. Schimbarea regulilor în Justiție în favoarea unui grup penal. Un Cod Penal pentru aleși

gândul a privit cu mare atenție toate schimbările pe care politicienii au încercat să le aducă în 2013 sistemului de justiție. Multe dintre subiectele publice discutate în acest an au pornit de la investigații gândul. 2013 a fost și anul în care parlamentarii, în special cei din USL au avut ca preocupare constantă modificarea Codului Penal în așa fel încât anchetele DNA să nu mai fie eficiente, dosare de corupție să fie îngropate sau probele din dosarele penale să fie anulate. Prima tentiativă din acest an de modificare a Codului Penal în favoarea infractorilor a fost realizată de parlamentari în aprilie, când deputatul PSD, Florin Iordache a propus amendarea Codului în așa fel încât corupții să nu mai poată fi interceptați.  Sorin Roșca Stănescu a vrut să-i ajute pe corupți să-și anuleze stenogramele din dosare. Senatorul Tudor Chiuariu a vrut să ofere o nouă portiță corupților să poată tergiversa dosarele aflate pe rolul instanțelor.

Atacurile parlamentarilor la adresa sistemului judiciar au escaladat pe finalul sesiunii parlamentare din 2013. În primă fază, Parlamentul a fost la un pas să voteze legea grațierii și amnistiei, potrivit căreia infracțiunile pentru care pedepsele privative de libertate sunt până la șapte ani să fie  amnistiate, iar pedepsele până la șase ani să fie grațiate. Legea a fost oprită de la vot în ultima clipă.

Cele mai grave modificări ale Codului Penal au fost operate însă pe 10 decembrie, marțea neagră a Parlamentului, cum este denumită acum. Parlamentari au votat un amendament prin care și-au conferit o superimunitate față de anchetele DNA.

Tot parlamentarii au decis dezincriminarea conflictului de interese astfel că primarii, președinții de consilii județene vor putea să deturneze fondurile publice către firmele soțiilor sau ale rudelor.  Este vorba, în principal, de atribuirea de contracte din bani publici, pentru care nu vor mai fi obligați să dea nicio explicație, pentru că au fost excluși din categoriile care intră sub incidența conflictului de interese sub paravanul emiterii, aprobării sau adoptării actelor administrative. 

9. Superimunitatea și marea descentralizare-fulger. Dorințele secrete ale Parlamentului și Guvernului

Ziariștii gândul au reușit în 2013 să le ofere cititorilor exclusivități politice despre cele mai importante decizii luate la partide, în Guvern sau la Președinție. Una din prioritățile parlamentarilor după alegerile din decembrie 2012 a fost protejarea de dosarele penale și de ANI care le periclitau mandatele.

Strategia, deconspirată în exclusivitate de gândul în luna ianuarie și urmărită întregul an, a fost, în prima etapă, blocarea cererilor de reținere, arestare, percheziție sau urmărire penală a parlamentarilor, printr-o modificare la Statutul deputaților și senatorilor. Mai exact, parlamentarii cereau ca procurorii să le trimită „probele relevante” la pachet cu sinteza rechizitoriului, existând astfel riscul ca acestea să nu mai fie admise ulterior în instanță. „În țara asta Parchetul conduce sau există o colaborare?”, își justifica demersul șeful deputaților PSD.

Presiunea publică și două decizii ale Curții Constituționale i-au obligat să renunțe atât la transformarea Parlamentului într-o instanță paralelă, cât și la piedicile puse pierderii mandatului în cazul incompatibililor.

În ultima lună din an, aleșii au găsit însă noi soluții pentru superimunitate: un Cod de conduită anexat aceluiași statut prin care revocarea incompatibililor devine opțională și modilficarea la miezul nopții a Codului Penal prin care, prin schimbarea definiției funcționarului public, au încercat să iasă din atenția anchetelor DNA. Dacă prima lege își așteaptă rândul în februarie, cea de-a doua a ajuns, după un scandal public și un val de remușcare generală a parlamentarilor care au votat-o, la Curtea Constituțională.

A doua mare miză politică internă în 2013, după eșecul evident al revizuirii Constituției și al regionalizării înainte de alegerile prezidențiale a fost descentralizarea de la 1 ianuarie, o operațiune-fulger coordonată de vicepremierul Liviu Dragnea.

gândul a prezentat în septembrie proiectul exclusiv al marii descentralizări pe care Guvernul intenționa, inițial, să o treacă prin ordonanță de urgență. Ulterior, premierul Victor Ponta a decis să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului și să negocieze parțial cu miniștrii liberali ce instituții se descentralizează. În prezent, legea a fost contestată șa Curtea Constituțională și așteaptă, în ianuarie 2014, verdictul.

10. Am deschis orașul pentru pietoni și bicicliști. Ne-am luat „buletin de Biciclești”

Am mai reușit ceva în 2013. Am redat orașul bucureștenilor, timp de trei week-enduri, când am reușit să închidem traficul rutier pe una dintre cele mai circulate artere ale capitalei, la „BICICLEȘTI”, o campanie gândul realizată împreună cu ProSport. Mii de locuitori ai Capitalei au ieșit la plimbare pe bulevardul Pavel Kiseleff, care a fost închis traficului și deschis bunei dispoziții. Echipați cu biciclete, role, trotinete sau doar cu o simplă pereche de pantofi comozi, oamenii s-au bucurat de inițiativa gândul și ProSport, ba chiar și-au făcut poze sub bannerul campaniei, pentru a se lăuda că au „buletin de BICICLEȘTI”.

I-am cerut public primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, să închidă în luna octombrie, duminica, până la ora 18.00, traficul rutier de la Herăstrău, via Kiseleff, Calea Victoriei, până în Centrul Vechi. Ne-am dorit ca acest traseu să devină cea mai mare pistă de activități sportive de week-end din Capitală. I-am spus „BICICLEȘTI”, dar nu a fost vorba doar despre biciclete și sport, ci despre un loc pentru mișcare curată, plimbat cu rolele, cărucioarele pentru bebeluși sau chiar, un cuvânt uitat de bucureșteni, pentru promenadă.

La două zile de la lansarea campaniei, primăria Capitalei a fost de acord să închidă traficului rutier pe două bulevarde mari din Capitală și să le deschidă pentru bicicliști, pentru pietoni, pentru toți iubitorii de mișcare și aer curat. A fost începutul. Unul de bun augur, în urma căruia primarul Sorin Oprescu a anunțat că intenționează să facă din bulevardul Calea Victoriei o șosea pietonală.