Unde se ascund fugarii bogați ai României. Ghiță, Popoviciu printre cei vizați

AVRAHAM MORGENSTERN a fugit înainte de condamnare. Un polițist cercetat pentru că nu a anunțat dispariția lui

Ultimul și cel mai cunoscut caz este cel al omului de afaceri Avraham Morgenstern. Acesta a fost condamnat vineri la opt ani de închisoare, de Curtea de Apel București. Este acuzat de evaziune fiscală pentru că nu a înregistrat veniturile din trei contracte încheiate cu RAEDPP Constanța și o firmă și nici facturile fiscale aferente acestor venituri.

Doar că sentința a venit în aceeași zi în care autoritățile au anunțat că Morgenstern nu mai e de găsit. Dispăruse încă din data de 15 mai, dar polițistul în fața căruia se prezenta omul de afaceri săptămânal, în cadrul controlului judiciar, a anunțat abia după două săptămâni că Morgenstern nu mai vine la secție.

În aceeași zi în care afaceristul era condamnat, Poliția a anunțat că șeful Secției 6 și adjunctul lui au fost trecuți în funcții inferioare, iar polițistul însărcinat cu supravegherea judiciară este suspectat de favorizarea infractorului.
Autoritățile nu știu în acest moment unde este Morgenstern.

PUIU POPOVICIU, de negăsit după cea fost condamnat la șapte ani de închisoare. Avocatul său este fostul director FBI

Poza afaceristului Puiu Popoviciu a fost pusă pe lista celor urmăriți internaționali, după ce nu a putut fi încarcerat în data de 3 august, atunci când a fost condamnat la șapte ani de închisoare.

Imediat au apărut speculațiile că se ascunde în Monaco, la Londra sau în Statele Unite.

Nimeni nu știe însă exact când și unde a plecat. Un lucru este totuși cert. Milionarul român și-a angajat un avocat cu greutate, fostul director FBI, Louis Freeh, care recent a vorbit despre o evaluare independentă a condamnării clientului său.

„Sentința și condamnarea nu sunt susținute nici de fapte, nici de legi. Am efectuat evaluarea cu asistența unei echipe de experimentați foști procurori federali și foști agenți speciali ai FBI, unul dintre ei fiind vorbitor fluent de limba română”, potrivit sursei citate.

Astfel, echipa lui Louis Freeh a examinat dovezile prezentate la proces împotriva omului de afaceri, inclusiv probele prezente în documente și înregistrările conversațiilor sale.

„Spre exemplu, principalul martor al procurorilor, care încercase repetat, dar fără succes să îl facă pe domnul Popoviciu să se incrimineze singur recurgând la înregistrări secrete a recunoscut în instanță că nu fusese mituit de domnul Popoviciu- în contextul în care presupusa mită consta în două sticle de lichior și în materiale promoționale (un stilou, o agendă și calendare). Fostul ministru al Educației și alți martori au declarat în instanță că terenul din Băneasa nu a fost niciodată proprietatea publică, astfel că acuzația de abuz în funcție nu se poate susține”, se mai arată în comunicatul de presă.

Louis J. Freeh a deținut funcția de director al Biroul Federal de Investigații (FBI), iar acum conduce firma de avocatura Freeh Group International Solutions.

Gabriel Popoviciu a fost condamnat definitiv la șapte ani de închisoare cu executare, pentru tranzacționarea la un preț subevaluat a unui teren de 224 de hectare de la Universitatea de Științe Agronomice București (USAMV).
Autoritățile nu au furnizat informații că ar avea indicii unde se află Gabriel Popoviciu.

SEBASTIAN GHIȚĂ- prins în luna aprilie în Serbia. După patru luni, nu se știe când va fi extrădat

Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri a fost fuga lui Sebastian Ghiță, om de afaceri, mai apoi patron media și politician, care se învârtea în cele mai înalte cercuri. Relații despre care a vorbit chiar el în înregistrările pe care le-a lăsat în urma sa și care aveau să „detoneze” un întreg sistem și să lovească la vârful SRI.

La scurt timp după dispariția sa, în luna decembrie 2016, România TV, postul deținut de Sebastian Ghiță, făcea publică prima înregistrare. Fugarul vorbea despre cum a cunoscut-o pe Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef DNA, în sediile SRI, la K2, K4 și T14. A doua casetă oferea detalii despre Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi și despre dosarele „lucrate” în atelierele Binomului, special pentru patronii media.

Au urmat celelalte casete cu detalii despre modul în care se făceau dosarele penale și cum fostul președinte Traian Băsescu are înregistrări cu Florian Coldea, Laura Codruța Kovesi și Camelia Bogdan. Mai mult, postul a prezintat o înregistrare cu Traian Băsescu în care acesta susținea că știe cum a fost condamnat Dan Voiculescu și cum era aranjată mutarea Cameliei Bogdan în locul magistratului Mustață.

În altă înregistrare, Sebastian Ghiță spunea că Victor Ponta ar fi fost șantajat de Florian Coldea pentru a o propune pe Laura Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al DNA, în numele reprezentanților Statelor Unite ale Americii. Au urmat apoi detalii despre relația personală pe care o avea cu Kovesi și prim-adjunctul directorului SRI, Florian Coldea. Pentru a demonstra relația strânsă cu familia Coldea, Ghiță a făcut publică o fotografie în care era soția lui Florian Coldea, angajată a SRI, și soția lui Sebastian Ghiță. Poza era dintr-o vacanță petrecută la Disneyland.

SRI a anunțat că a efectuat o verificare internă dar Florian Coldea, omul doi din Serviciul de Informații, nu a fost găsit vinovat de colegi. A preferat totuși să treacă în rezervă. Laura Codruța Kovesi s-a limitat să spună că nu va comenta „afirmațiile unui inculpat fugar”.
Despre fuga lui Ghiță au fost multe speculații, în contextul în care acesta fusese pierdut de un echipaj de filaj chiar în momentul în care pleca de la o petrecere a SRI.

În cele din urmă, Ghiță a fost găsit în data de 14 aprilie 2017, în Serbia. Se plimba noaptea pe stradă, alături de fratele său, și avea asupra sa acte false, de Slovenia. Autoritățile sârbe l-au arestat și apoi l-au eliberat, Ghiță având obligația să se prezinte periodic la Poliție. De atunci au trecut patru luni, iar autoritățile române nu știu când va fi extrădat.

„Soluționarea cererii de extrădare privindu-l pe numitul Ghiță Sebastian este supusă exclusiv legislației naționale a Republicii Serbia, prin aceasta înțelegând inclusiv procedura, durata de soluționare a cauzei și termenele”, precizează Ministerul Justiției, în răspunsul solicitat de agenția MEDIAFAX.

NICOLAE POPA, adus în țară după 11 ani: Cred că nu am fost căutat

Nicolae Popa a fost condamnat în lipsă, în anul 2000, la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, iar în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbușirea Fondului Național de Investiții, în urma căreia mai mult de 100.000 de români și-au pierdut banii investiți.

Popa plecase însă din țară. A fost adus în România, din Jakarta, abia 11 ani mai târziu, în 2011.

Numele său a revenit recent în atenție, după ce în una dintre casetele transmise de Sebastian Ghiță vorbea tocmai despre faptul că Popa a fost transferat în România cu un avion plătit de o firmă de construcții din Ploiești, care a primit 20.000 de euro de la Asesoft,”la cererea statului român și a doamnei Kovesi”.

Într-un interviu acordat Antena 3, Popa a afirmat că a fost adus cu un avion privat gol. Acesta spunea că nu a fost arestat de Interpol, ci de o secție a poliției indoneziene care se ocupa de securitatea cibernetică.

„Cred că nu am fost căutat sau nu a existat interes. Eu am fost judecat si condamnat în lipsă. Nu am fost niciodată cercetat, nu am dat nici declarație în cele două dosare în care am avut condamnări. Urmărirea penală a fost semnată de către Jurj Remus, o să îl regăsiți peste vreo 13 ani în procesul ginerelui domnului Băsescu.”, a spus Popa, pentru Antena 3.

O reacție, privind transportul lui Popa, a venit și din partea Poliției Române care a anunțat că legea a fost respectată, iar banii au fost plătiți de Ministerul de Interne.

România protocoalelor secrete

Sebastian Ghiță nu este singurul care a vorbit în ultimii ani despre implicarea serviciilor în actul de justiție.

Problema a fost ridicată de politicieni, ONG-uri și chiar de oameni din sistemul judiciar, atunci când a venit vorba despre protocoalele SRI cu parchetele.

„O problemă nelămurită până azi, însă, de aproape doi ani, continuă să fie cum au devenit instanțele de judecată «câmp tactic» pentru SRI și ce fel de acțiuni specifice serviciilor de informații desfășoară SRI în instanțe. Ar fi fost rolul CSM-ului să clarifice acestă situație, însă acesta a preferat să evite să o facă. CSM-ul anterior a pronunțat în 2015 o hotărâre, bazată tot pe note secrete primite de la SRI, în care a susținut că afirmația potrivit căreia instanțele au devenit «câmp tactic» pentru SRI nu afectează independența justiției. Până la urmă, iată, problema implicării SRI în justiție este mult mai complexă și va trebui clarificată cât mai rapid. UNJR i-a trimis o solicitare președintelui Klaus Iohannis să includă pe agenda ședinței de la finalul lunii ianuarie „declasificarea tuturor hotărârilor CSAT prin care serviciilor de informații li s-au trasat atribuții în combaterea infracțiunilor”. Cât de importantă ar fi o astfel de măsură?”, declara Dana Gârbovan, președinte al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, într-un interviu pentru MEDIAFAX.

În ultimele zile, dosarul Mazăre- Strutinsky a intrat din nou în atenția publică, după ce omul de afaceri Sorin Strutinsky, inculpat în dosar, a solicitat Inspecției Judiciare și mai apoi instanței să verifice de ce la capitolul beneficiari ai interceptărilor sunt trecute două unități ale SRI. Mai exact, datele obținute de serviciul Tehnic al DNA aveau ca beneficiari secundari două unități din București și Constanța.
În același caz, vicepreședintele Comisiei parlamentare de control a activității SRI, deputatul Marian Cucșa, a anunțat că va cere explicații Serviciului de Informații.

Tot legat de interceptări, la începutul acestui an, un avocat din Cluj a cerut tuturor instanțelor din țară numărul interceptărilor telefonice solicitate. Așa a avut avocatul Radu Chiriță, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, surpriza să afle că în perioada 2010-2015, au fost ascultate circa 300.000 de persoane.

Unul dintre cei ascultați este un primar din Gorj

„Și eu am avut telefonul ascultat. Mă număr printre cele 1549 de persoane interceptate, în Gorj, în perioada 2010-2015. Enorm de multe, la noi ca la nimeni! (…) Mi le-au arătat, mi s-a spus că am fost ascultat, nu am nimic de ascuns, asta este. Singurul lucru este că mai vorbesc și eu cu câte o fată. Ar fi culmea la cât alerg și la cât muncesc să nu mai vorbesc și eu cu câte o fată. Inițial nu am știut că e ascultat, nu-ți spune nimeni, din contră. Te agită, îți trimit tot felul de săgeți, aceasta este metoda. E o bazaconie cu sunetele care s-ar auzi în timpul convorbirilor. Acestea sunt timpurile, în perioada aceasta trăim și, din păcate, aprobările sunt date de către judecători, care ar trebui să ia mult mai în serios propunerile făcute de polițiști și de Parchet”, a declarat corespondentului MEDIAFAX, Sorin Bucurescu, primarul comunei Slivilești.

În total, la nivel național, 61 de instanțe au admis tot ce s-a cerut, la capitolul interceptărilor telefonice. Printre acestea se află și două din județul Gorj: Judecătoria Târgu-Cărbunești și Judecătoria Motru. La Judecătoria Târgu-Cărbunești, toate cele 186 de cereri au fost admise. Și la Judecătoria Motru, procentul a fost de 100%. La Târgu-Jiu însă au fost și 19 cereri respinse, din 431.

În partea a doua veți afla detalii despre alte cazuri de fugari celebri, dar și povestea milionarul care a murit în timp ce își ispășea pedeapsa și care a lăsat în urma sa o scrisoare ce conține detalii despre experiența trăită într-o închisoare românească.

Un sistem penitenciar pentru care CEDO cere soluții urgente. Pe hârtie, deocamdată, și asta în condițiile în care România nu a mai construit o închisoare din 1994.