Unde sunt banii corupților? În 2014, Agenția Națională de Integritate nu a prins niciun politician cu avere nejustificată, ci doar mulți polițiști și vameși

Anul trecut, DNA a pus sechestre asigurătorii pe bunuri și conturi în valoare totală de 150 milioane euro (date centralizate până în noiembrie 2014). Asta înseamnă că procurorii consideră că acești bani reprezintă daună cauzată bugetului de stat. Sechestrul asigurător se pune atunci când procurorul are certitudinea că există un prejudiciu. Mare parte din dosarele investigate de DNA în 2014 au privit politicieni, în special baroni locali, parlamentari sau membri ai guvernului.

O analiză a gândul.info arată că, în 2014, ANI a emis 44 de rapoarte de constatare a unor diferențe nejutificate între veniturile unor funcționari și averile acumulate de aceștia. În total, ANI a constatat averi nejustificate în valoare totală de 5,7 milioane euro, potrivit datelor publicat de ANI pe site și consultate de gândul. Cu toate acestea, din comunicatele care anunță rapoartele de evaluare ale ANI rezultă că în 2014 agenția nu a depistat cu avere nejustificată niciun politician cu vizibilitate. Niciun parlamentar, ministru sau șef de consiliul județean nu a fost prins că nu își poate justifica averea.

Top averi nejustificate constate de ANI în 2014

I. 636.110 euro – avere nejustificată – consilier local

II. 417.477 este suma imputată de ANI soților Virginia și Marian Bălțat, angjați ai Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș.

III. 407.730 euro – avere nejustificată – Șeful Secției Clinice de Nefrologie din cadrul Spitalului Clinic „Dr. C.I. Parhon” din Iași

IV. 489.629 euro avere nejustificată – funcționar public în cadrul Administrației Finanțelor Publice Oțelu Roșu, Județul Caraș-Severin

În plus, în aprilie 2014, ANI a publicat o sinteză a activității din perioada martie – aprilie 2014, în care anunța că au fost finalizate 10 cazuri de avere nejustificată. Suma totală pe care ANI a constatat-o ca avere nejustificată este de 1.529.376 euro, însă agenția nu a prezentat cazurile individual.

NOTA: Pentru că ANI nu a răspuns solicitării gândul de a pune la dispoziție datele solicitate, gândul a realizat acest top utilizând comunicatele agenției privind averile nejustificate.

VEZI AICI LISTA COMPLETĂ

Cum funcționează evaluarea averii

ANI, pe lângă deja celebrele rapoarte de conflict de interese și incompatibilitate, are și obligația de a verifica averile politicienilor și funcționarilor publici. Controlul averilor este și una din rațiunile pentru care ANI a fost înființată. Potrivit legii de funcționari, ANI are ca mandate verificarea averilor. Achetele agenției în acest sens pleacă de la o sesizare trimisă de un cetățean sau prin autosesizare. Inspectorii ANI evaluează averea persoanei vizate folosind o serie de baze de date guvernamentale. Ancheta are la bază și o expertiză extrajudiciară a averii. În esență, inspectorii ANI verifică dacă pe perioada în care un politician ocupă o funcție averea sa se modifică esențial. Legea ANI pevede următoarele: „Prin diferențe semnificative, în sensul prezentei legi, se înțelege diferența mai mare de 10.000 de euro sau echivalentul în lei al acestei sume între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice și veniturile realizate în aceeași perioadă”. Acesta este punctul central al investigației ANI. Inspectorul înocmește un raport, dar numai după ce persoana verificată își prezintă punctul de vedere. Apoi, raportul este trims către comisiei de cercetare a averilor care aprobă sau nu raportul ANI și dispune trimiterea lui la instanță. În final, instanța dispune confiscarea averii nejustificate.

ANI, deficientă la capitoul transparență

Gândul a solicitat ANI o serie de date legate de activitatea pe zona de constatare a averilor nejustificate. Solicitarea gândul a fost transmisă pe data de 10 decembrie 2014. Agenția avea la dispoziție 10 zile lucrătoare în care să răspudă la această cerere sau să transmită că va comunica răspunsul în termen de 30 de zile, dar numai dacă putea să motiveze că datale cerute sunt atât de greu de obținut încât e nevoie de acest termen extins. Această procedură este prevăzută în normele de aplicare ale legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public. Biroul de presă al ANI, contactat de două ori de gândul , nu a putut preciza de ce nu a respectat termenele legale. Gândul i-a solicitat și președintelui ANI, domnul Horia Georgescu, să răspundă la o serie de întrebări. Președintele ANI nu a transmis un răspuns până la publicarea materialului.

Fosta președintă a Consiliului Național de Intergritate, Cintya Curth, a declarat pentru gândul că activitatea ANI, în general, este una optimă. „Punctul meu de vedere concide cu concluziile rapoartelor MCV care au spus foarte clar că activitatea ANI este foarte eficientă, că instituția poate fi considerată un model de bune practici în acest domeniu al controlului averilor și al incompatibilităților și conflictelor de interese. Repet, însă, eu nu am nicio calitate oficială. Și rapoartele de audit au constat că eficiența ANI a crescut de la an la an”, a declarant Cintya Curth. CNI este organismul care supervizează activitatea ANI. În acest moment, potrivit declarațiilor Cintyei Curth, CNI nu se poate întruni pentru să Senatul nu a validat destui membri.

MCV a analizat activitatea ANI pe conflicte de interes și incompatibilități

Este adevărat că ANI a fost lăudată de specialiștii Comisiei Europene în raportul MCV de anul trecut și este de așteptat ca instituția să primească o notă bună și anul acesta. Raportul MCV nu a analizat, însă, activitatea ANI privind investigarea și constatare averilor nejustificate. Raportul MCV din 2014 a apreciat activitatea ANI privind cazurile de incompatibilitate și conflicte de interese. „În cursul anului trecut, Agenția Națională de Integritate (ANI) a continuat să își consolideze bilanțul de rezultate16. Există, însă, în continuare obstacole, precum și diferențe între progresele înregistrate în ceea ce privește cazurile de incompatibilitate, conflictele de interese și averile nejustificate. Mai concret, ANI și conducerea acesteia s-au confruntat cu o serie de atacuri care au părut să coincidă, deseori, cu cazurile ANI împotriva unor înalți reprezentanți politici”, se menționează în raportul MCV din 2014.

Averile corupților în siguranță, nici ANAF nu recuperează prejudiciile

Gândula publicat la finalul anului trecut o analiză prin care arătam că atunci când vine vorba de recuperarea prejudiciilor din dosarele penale, fie ele de corupție sau obișnuite, statul este ineficient. În 2013, în toate dosarele penale din România s-au constatat prejudicii de 2 miliarde de euro. Nimeni nu știe, însă, din aceste 2 miliarde de euro cât este prejudiciu cauzat bugetului de stat și cât unor entități private. 7,6 milioane euro au fost supuse confiscării de instanțe în 2013 în dosarele penale soluționate definitiv. Acesta este singura cifră certă pe care autoritățile o pot oferi. Nimeni nu știe, însă, cât din cele 7,6 milioane euro a recuperat ANAF, pentru că instituția susține că orice informație despre acest tip de proceduri este confidențială. Un exemplu ilustrativ este dosarul ICA, în care statul are de recuperat 60 milioane euro.

CITEȘTE AICI ANALIZA DETALIATĂ