Ungaria pregătește mobilizarea armatei pentru a-i opri pe refugiați la frontieră. Soldații fac deja exerciții la granița cu Serbia

 Mobilizarea armatei în actuala situație de criză privind imigrația este „necesară și constituțională”, argumentează Lajos Kosa, un deputat din cadrul partidului de guvernământ din Ungaria, Fidesz, în contextul în care Parlamentul ungar va dezbate un proiect în acest sens, relatează MTI.

„Mobilizarea armatei are rolul de protejare a populației”, a explicat Lajos Kosa după o ședință a Comisiei pentru Apărare din Parlamentul Ungariei.

„Și alte state, precum Austria, Cehia, Danemarca și Slovacia, au recurs la ajutorul armatelor proprii. Spre deosebire de ceea ce susțin socialiștii și liberalii, militarii nu vor împușca imigranți la frontieră”, a subliniat deputatul Fidesz. Adam Mirkoczki, un reprezentant al formațiunii naționaliste Jobbik, a exprimat susținere pentu această inițiativă, subliniind că necesitatea mobilizării armatei este „evidentă”.

Parlamentul Ungariei va dezbate o moțiune care prevede mobilizarea armatei în contextul crizei imigranților extracomunitari.

Danemarca oprește trenurile și închide autostrada

Poliția daneză a oprit miercuri trenurile ce soseau din Germania în cadrul unui demers de a înregistra și controla afluxul de solicitanți de azil și imigranți care doresc să ajungă în Suedia, relatează DPA, AFP și Reuters.

Compania feroviară daneză DSB a anunțat că a suspendat, la ordinul poliției, toate legăturile cu Germania, după refuzul a sute de imigranți de a coborî din trenuri. „Poliția ne-a cerut să facem acest lucru”, a indicat un purtător de cuvânt al DSB.

Poliția daneză a închis miercuri și autostrada ce face legătura între Danemarca și Germania după ce aproximativ 300 de refugiați, între care copii, au tranzitat teritoriul danez.

Mulți refugiați vin din Germania în Danemarca pentru a ajunge în Suedia, care are una dintre cele mai deschise politici din Europa față de solicitanții de azil. Mulți dintre ei au refuzat să se înregistreze în Danemarca, unde guvernul de centru-dreapta a tăiat ajutoarele sociale pentru refugiați.

Potrivit poliției daneze, aproximativ 200 de refugiați aflați în trei trenuri care sosiseră din Germania au refuzat să coboare din vagoane în orașul danez Rodby, temându-se că fiind înregistrați de poliție ar putea fi forțați să solicite azil mai degrabă în Danemarca decât în Suedia.

Germania și Suedia s-au aflat printre principalele destinații pentru cei care doresc să depună cereri de azil, în timp ce Danemarca a introdus în ultimii ani restricții mai dure.

Parlamentul danez a aprobat săptămâna trecută tăierea ajutoarelor sociale pentru noii refugiați în cadrul demersului guvernului de a face țara mai puțin atractivă pentru solicitanții de azil. Luni, guvernul danez a plasat anunțuri în trei ziare libaneze prezentând măsurile luate. De duminică, cel puțin 1.500 de persoane au sosit din Germania în cadrul unor grupuri care încearcă să se refugieze în Europa, o mare parte din cauza conflictelor din Siria și Irak.

Noile cote de distribuire ale refugiaților, România urmează să primească 6.351

Comisia Europeană (CE) a prezentat un nou pachet de propuneri în vederea gestionării afluxului de refugiați și imigranți care amenință să copleșească resursele și coeziunea Uniunii Europene (UE).

 Comisia vrea să redistribuie 120.000 de azilanți din Grecia, Ungaria și Italia, pentru a ușura povara acestor state UE aflate în prima linie a crizei migranților. Acest număr se adaugă primei propuneri, de primire a 40.000 de azilanți din Grecia și Italia.

Comisia propune redistribuirea în alte state membre a 54.000 de persoane din Ungaria, 50.400 din Grecia și 15.600 din Italia. Pe baza datelor actuale, cei mai mulți sunt sirieni și irakieni.

Distribuirea către celelalte state este propusă printr-un sistem obligatoriu de cote. Potrivit propunerii Comisiei, cei mai mulți azilanți urmează să revină Germaniei (31.443), Franței (24.031), Spaniei (14.931), Poloniei (9.827) și Olandei (7.214).

România urmează să primească în total 6.351.

Comisia propune să se creeze un „mecanism structurat de solidaritate” care să fie declanșat în eventualitatea unor noi crize migratorii, în vederea distribuirii solicitanților de azil, fără să mai fie aprobate măsuri de urgență de fiecare dată.

Propunerea Comisiei prevede o „clauză de solidaritate”, care îi va permite unui stat membru UE care nu poate prelua azilanți – din „motive justificate și obiective precum un dezastru natural” – să contribuie la bugetul UE cu până la 0,002 din PIB.

Statele UE din Europa Centrală urmează să lupte împotriva acestui mecanism. Cehia, Ungatia, Polonia și Slovacia au avertizat săptămâna trecută că o „cotă obligatorie și permanentă în vederea unor măsuri de solidaritate ar fi inacceptabilă”.

Lista țărilor sigure

Comisia vrea să întocmească o listă de țări de origine sigure, ai căror cetățeni să nu poată să ceară azil în Uniunea Europeană. Ideea este ca lista să faciliteze trimiterea înapoi a imigranților „economici”, care nu se califică pentru a obține protecție internațională, și să se acorde prioritate persoanelor care fug din calea unor războaie dn țări ca Siria.

Potrivit propunerii Comisiei, Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Turcia urmează să fie incluse pe listă. Toate sunt candidate sau potențiale candidate la aderarea la UE.

Dreptul fundamental la azil rămâne valabil pentru cetățeni din aceste țări, în cazul în care este justificat. Însă o țară scoasă de pe listă va însemna „pierderea șanselor acesteia de a adera la UE”, a avertizat Juncker.