Uniunea Scriitorilor, evacuată din sediul din București. „Avem unde să ne ducem”

Uniunea Scriitorilor din România (USR) trebuie să evacueze în următoarea perioadă sediul din Calea Victoriei-Casa Monteoru, în urma unei decizii a instanței, a declarat pentru MEDIAFAX Nicolae Manolescu, președintele USR, precizând că nu se mai poate face nimic pentru salvarea sediului instituției.

Tribunalul București a decis, în aprilie 2010, ca sediul Uniunii Scriitorilor din România – Casa Monteoru să fie restituit în natură moștenitorilor familiei Monteoru (Ioana Angelescu și mama sa, Nora-Geta Angelescu Monteoru, n.r.). Casa Monteoru, situată pe Calea Victoriei nr. 115, este clasată ca monument istoric de interes național în Lista Monumentelor Istorice din România.

Decizia Tribunalului a fost atacată la Curtea de Apel București.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Ce se decide la masa de la Mar-a-Lago, asta se va ÎNTÂMPLA”

18:30

ACTUALITATE Vasile Bănescu omagiază martirii Revoluției, în contextul situației actuale: „România subminată educațional, în rânjetele populismului trădător”

18:04

Pe 1 februarie 2013, Curtea de Apel București a respins recursul ca nefondat. Decizia este irevocabilă.

„Trebuie să evacuăm sediul, probabil nu într-un termen foarte lung. Am primit notificarea alaltăieri după-masă (pe 20 februarie, n.r.). Am avut foarte multe procese, acesta este de evacuare. Este ultima instanță, nu se mai poate face nimic”, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, Nicolae Manolescu.

El a precizat că au fost demarate procedurile pentru mutarea din Casa Monteoru într-un alt imobil aflat în spatele Casei Vernescu, situată tot pe Calea Victoriei, dar la numărul 133.

„Avem unde să ne ducem, în clădirea din spatele Casei Vernescu, care a fost reabilitată pe dinăuntru. Avem unde ne duce. Nu asta este problema. Sigur că nu mai sunt spațiile de aici (din Casa Monteoru, n.r.), nu mai avem sală în care să putem să facem lansări de carte, dar asta e. Ce să facem?!”, a spus Nicolae Manolescu.

Nicolae Manolescu a fost întrebat de MEDIAFAX și dacă a discutat cu reprezentanții Primăriei Municipiului București sau cu cei ai Guvernului despre o posibilă răscumpărare a Casei Monteoru de la actualii proprietari, pentru darea din nou în folosința USR. O astfel de situație s-a întâmplat în cazul actualului sediu al Uniunii Teatrale din România (UNITER), care a fost retrocedat în 2006 fostului proprietar, iar, un an mai târziu, Primăria Municipiului București a cumpărat clădirea, pentru suma de 2,3 milioane de euro – fără taxele aferente tranzacției, și a dat-o din nou în folosință UNITER.

„Asta se întâmpla în vremuri mai bune decât acum. Și nu este vorba de același tip de imobil. Ăla (sediul UNITER, n.r.) e un imobil oarecare să zic așa, iar ăsta (Casa Monteoru, n.r.) este imobil de patrimoniu. Eu nu cred că cineva, la ora actuală, Primăria sau Guvernul ar avea bani să răscumpere un asemenea imobil (Casa Monteoru, n.r.). Nu știu, nu cred. Cel puțin acum trei-patru ani, când a început balamucul, noi ne-am interesat. Am întrebat, am vorbit cu Caramitru, el a prins vremuri bune și era o clădirea banală, a cărei răscumpărare a costat câteva milioane, aici e vorba de mai mult, presupun”, a spus Nicolae Manolescu.

Pe de altă parte, Elena Ciurezu, avocatul moștenitorilor Casei Monteoru, a confirmat vineri, pentru MEDIAFAX, că a fost trimisă la USR notificarea prin care scriitorii trebuie să părăsească imobilul Casa Monteoru.

„Decizia este irevocabilă, nu mai există nicio cale de atac”, a spus Elena Ciurezu, precizând că moștenitorii – Ioana Angelescu și mama sa, Nora-Geta Angelescu Monteoru – vor să intre cât mai repede în posesia imobilului. „Casa Monteoru este în continuare lăsată în paragină (de USR, n.r.) și vrem să intrăm cât mai repede în posesia ei”, a spus Elena Ciurezu.

Întrebată dacă există vreun proiect al moștenitorilor pentru readucerea Casei Monteoru în circuitul cultural public, Elena Ciurezu a spus: „Este prematur să vorbesc eu despre planurile moștenitorilor. Știu că, la un moment dat, se dorea să se facă un muzeu. Acum, important este să intre în posesia imobilului, să se renoveze. Imobilul este într-o stare jalnică, iar renovarea presupune o serie de eforturi financiare susținute, pentru că, atunci când s-a făcut expertiza la fața locului, s-a văzut foarte clar situația în care se află imobilul. Sunt crăpături în pereți în care îți intră mâna. Nu e ușor de renovat”, a spus Elena Ciurezu.

Ea a precizat că, în acest moment, s-au finalizat toate litigiile privind restituirea Casei Monteoru moștenitorilor. „În cazul în care Uniunea Scriitorilor nu vrea să evacueze de bunăvoie imobilul, va trebui să ajungem probabil la o evacuare”, a explicat Elena Ciurezu.

Pe de altă parte, întrebată dacă moștenitorii au primit vreo ofertă din partea autorităților române pentru o eventuală răscumpărare a Casei Monteoru, Elena Ciurezu a spus: „Nu există o astfel de variantă. Nu a existat niciodată o propunere din partea Primăriei în acest sens”.

Tribunalul București a decis, în aprilie 2010, ca sediul din Calea Victoriei – Casa Monteoru a Uniunii Scriitorilor din România să fie restituit în natură moștenitorilor familiei Monteoru, care la momentul respectiv au acuzat Uniunea că a lăsat clădirea să se degradeze.

Procesul a fost deschis pe 29 ianuarie 2009, pe Legea 10/ 2001, de Ioana Angelescu și mama sa, Nora-Geta Angelescu Monteoru, în calitate de reclamanți, împotriva Primăriei Municipiului București – proprietarul imobilului din Calea Victoriei, cunoscut cu denumirea de Casa Monteoru și dat în folosință Uniunii Scriitorilor din București. Instanța a admis cererea moștenitorilor și a dispus restituirea clădirii și a terenului în natură, decizia fiind atacată cu recurs, care s-a judecat la Curtea de Apel București, instanță care a dat din nou câștig de cauză moștenitorilor familiei Monteoru.

Acțiunea în instanță a fost deschisă după ce, în anul 2006, moștenitorii au obținut de la Ministerul Finanțelor anularea actului prin care imobilul respectiv a fost donat statului român.

Moștenitorii Casei Monteoru arătau că actul de donație a Casei Monteoru, dintre Elena Lascar Catargi, fiica lui Grigore C. Monteoru, și ARLUS (Asociația Română a Legăturilor cu Uniunea Sovietică) s-a făcut în condițiile în care Elena Lascar Catargi a fost amenințată cu arma și forțată să doneze imobilul, cu tot ce exista în el.

De asemenea, aceștia au făcut solicitare la Primăria Municipiului București pentru restituirea imobilului, ulterior adresându-se instanței, în baza legii 10/ 2001.

Ioana Angelescu și mama sa, Nora-Geta Angelescu Monteoru, au fost cele care au revendicat Casa Monteoru, în calitate de „moștenitori direcți” ai lui Grigore Monteoru.

Uniunea Scriitorilor din România (USR) este succesoarea Societății Scriitorilor Români (SSR), care a fost creată în anul 1909 și a funcționat sub această denumire până în martie 1949. USR a folosit Casa Monteoru începând din 1952, iar în 1997, Primăria a dat imobilul în folosința Uniunii pentru o perioadă de 49 de ani, potrivit reprezentanților USR.

Potrivit site-ului www.uniuneascriitorilor.ro, casa Monteoru-Catargi, în prezent sediul Uniunii Scriitorilor, a fost construită în 1874, de Alecu Niculescu, și moștenită de fratele său, Nicolae Niculescu. Casa a fost cumpărată în 1883 de marele proprietar funciar Grigore C. Monteoru (1831-1898), cel care a înființat – pe moșia sa – stațiunea Sărata Monteoru din Buzău. La scurt timp de la achiziționarea ei, între 1887-1889, arhitectul Nicolae Cuțarida renovează radical clădirea, amenajând interioarele în stil eclectic francez, cu plafoane pictate în stuc, cu lambriuri din esențe rare, cu scară monumentală.

Saloanele mari, cu oglinzi, aveau pereții tapisați cu mătase franțuzească, iar mobilierul era adus de la Paris. În micul parc din fața casei, Grigore Monteoru a amplasat trei statui pe care le adusese din Grecia, cărora li s-au adăugat încă două, realizate în 1898 de sculptorii Ion Georgescu și Ion Valbudea, înfățișând agricultura și industria românească (acestea din urmă au dispărut în 1917).

După Primul Război Mondial, casa a adăpostit, un timp, Legația Poloniei (în 1923), rămânând apoi în posesia fiicei lui Grigore Monteoru, Elena, și a soțului ei Lascăr L. Catargi până în 1949, când a fost naționalizată, se mai spune pe site-ul USR.

În prezent, USR cuprinde 2.400 de membri care activează în cele 12 filiale regionale organizate în România și în filiala Chișinău.