Universitatea București s-a constituit parte civilă în dosarul Mineriadei

„Universitatea din București a notificat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la începutul lunii aprilie cu referire la faptul că ea se constituie parte civilă în procesul care privește mineriada din 13-15 iunie 1990 printr-o adresă trimisă Parchetului, în atenția procurorului general al României. Notificarea atrage atenția asupra prejudiciului material și moral suferit de comunitatea academică a Universității din București în iunie 1990. Când vorbim de prejudicii materiale facem referire la vandalizările, distrugerile pe care minerii le-au făcut la momentul respectiv prin pătrunderea ilegală în spațiile Universității și menționez aici câteva facultări: Facultatea de Geologie, Facultatea de Litere, cea de Geografie, Matematică, Istorie, Drept. Nu în ultimul rând au fost distruse colecții rare ale Facultății de Geologie la momentul respectiv. Mai mult decât atât, vorbim de un prejudiciu moral, iar Universitatea din București are o datorie morală față de toate persoanele implcate în evenimentele din iunie 1990, studenți, profesori, cercetători, membri ai personalului adminstrativ care au suferit violențe grave, tratmente inumane, umilințe din partea minerilor la momentul respectiv”, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Universității din București, Mirabela Amarandei.

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, dar și fostul premier Petre Roman, precum și Gelu Voican-Voiculescu, Virgil Măgureanu și alte persoane au fost inculpate în dosarul Mineriadei din 1990, au anunțat procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe 23 decembrie, de la acea dată fiind chemați toți cei care sunt vizați de anchetă pentru a fi înștiințați.

EXCLUSIV Cristoiu demolează protestatarii Recorder: Nicușor Dan a zis că au ieșit pentru ca o clică să păstreze puterea

15:36

FLASH NEWS George Simion cere demisia Guvernului. Care este motivul pentru care a tăcut aproape 2 minute, deși era la tribună

15:31

Procurorii militari susțin că există probe potrivit cărora aceștia ar fi organizat și coordonat direct atacul împotriva populației civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împușcare a patru oameni, rănirea prin împușcare a trei, vătămare integrității fizice și psihice a 1.269 de oameni și privarea de libertate a alți 1.242.