Universitățile vor o lege ca să poată evalua lucrările pușcăriașilor

Publicat: 12 02. 2016, 21:18

Consiliul Național al Rectorilor propune să se găsească o soluție legislativă astfel încât, pe viitor, universitățile să poată evalua caracterul și calitatea lucrărilor științifice realizate de pușcăriași, potrivit raportului finalizat privind situația profesorilor universitari implicați în scandalul „savanților din pușcărie”.

„Evaluarea în vederea stabilirii caracterului și calității lucrărilor științifice elaborate de către persoanele private de libertate necesită, pe de-o parte, reglementarea legală a unei astfel de competențe în sarcina instituțiilor de învățământ superior, iar, pe de altă parte, asigurarea resurselor financiare aferente, având în vedere faptul că în prezent activitățile cuprinse în norma didactică a cadrelor didactice sunt stabilite la nivel de lege. Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui cu propuneri la elaborarea unor prevederi legale care, pe de-o parte, să nu aducă atingere integrității și prestigiului instituțiilor de învățământ superior, iar pe de altă parte, să asigure dreptul persoanelor private de libertate de a beneficia de reducerea pedepselor pentru efectuarea de activități cu caracter științific”, se arată în raportul Consiliului Național al Rectorilor, realizat la cererea Ministerului Educației. Totodată, reprezentanții universităților spun că ar fi benefică implicarea în acest proces a Institutului Național al Magistraturii, prin intermediul Consiliului Științific propriu.

De asemenea, Consiliul Național al Rectorilor precizează că universitățile „nu își asumă să se implice în procesul de elaborare în penitenciare a lucrărilor cu caracter științific și nici în ceea ce privește identitatea persoanei private de libertate care a realizat respectiva lucrare”.

În plus, reprezentanții universităților apreciază că „nu ar trebui să existe nici un fel de relație între persoanele private de libertate și cadrele didactice din instituțiile de învățământ superior, activitatea de evaluare a caracterului științific al lucrărilor putându-se efectua fără evidențierea autorului lucrării și cu asigurarea finanțării aferente acestei activități”.

În prezent, legislația în vigoare nu stabilește niciun fel de relație juridică între instituțiile de învățământ superior și penitenciare, sau între universități și pușcăriașii care aleg să desfășoare activități cu caracter științific în vederea reducerii pedepselor, se arată în raportul Consiliului Național al Rectorilor, care a transmis și o scrisoare către Ministerul Educației cu sinteza rezultatelor.

În privința profesorilor universitari aflați în lista publicată de Ministerul Justiției, aceștia „au asumat o activitate personală extracontractuală, în afara raportului juridic cu universitățile în care sunt angajați”, se arată în raport. Practic, din punct de vedere legal, profesorii care au girat lucrările științifice ale pușcăriașilor nu se află în ilegalitate, „exercitarea acestei competențe în afara raportului juridic cu instituția de învățământ superior angajatoare nefiind interzisă prin nicio normă juridică sau administrativă”. Universitățile nu-i pot sancționa pe profesori pentru nerespectarea normelor de etică decât în baza contractului de muncă și în legătură cu executarea acestuia, se mai arată în raport.

În ceea ce privește capacitatea penitenciarelor de a asigura condițiile și suportul necesar desfășurării de activități cu caracter științific de către persoanele private de libertate, aceasta trebuie evaluată și asigurată de către Ministerul Justiției, nu de către universități.

Ministrul Educației, Adrian Curaj, a declarat într-un interviu pentru MEDIAFAX că un profesor universitar care vrea să gireze o lucrare științifică realizată în afara mediului academic ar trebui să aibă acordul universității unde predă.

„Eu cred că universitățile, prin vocea lor cea mai puternică, Consiliul Național al Rectorilor, care reflectă poziția universităților publice și private, ele trebuie să își facă reguli interne de conduită, de etică. Mă aștept ca un cercetător, un profesor universitar, atunci când face astfel de lucruri, să aibă girul universității. Faptul că unii l-au avut, alții nu, vom vedea în urma evaluării făcute de fiecare universitate în parte. Eu cred că deciziile, adică ce anume trebuie să facă, de asemenea trebuie luate foarte clar la nivel de universitate și dacă ar fi după mine, le-aș anunța foarte clar, le-aș face extrem de transparente”, a declarat ministrul Educației.

În total, profesori din 38 de universități de stat și 24 de universități private au coordonat lucrări scrise de către deținuți. Începând cu anul 2006, în cazul a 426 de titluri se poate distinge universitatea sau centrul de cercetare din care proveneau coordonatorii, dintre care 293 au fost susținute de profesori din cadrul unor universități de stat, respectiv 133 din universități private, potrivit unui studiu realizat de profesorul Marius Diaconescu, de la Universitatea din București.

Dintre universitățile care apar în analiză, Universitatea din Craiova conduce detașat cu 59 de lucrări girate, adică 13,85% din toate publicațiile recenzate. Pe locul al doilea, cu 33 de lucrări coordonate (7,75%), este Academia de Studii Economice (ASE) din București, iar pe locul al treilea, cu 31 de lucrări coordonate, se află Universitatea Hyperion din București.