UNJR, despre referendumul președintelui: Discreditează lupta anticorupție. Să-i consulte pe români despre implicarea serviciilor în justiție

„Intenția Președintelui Klaus Iohannis de a face un referendum pentru «continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice» relativizează legea și discreditează lupta anticorupție, deoarece face din ea dintr-un instrument de aplicare a legii o armă în bătălia politică. Din punct de vedere juridic, lupta împotriva corupției trebuie să fie una ce ține strict de aplicarea legii. Cu alte cuvinte, există un cadru legislativ și instituții ce sunt dedicate luptei împotriva corupției. Să înțeleg că Președintele Iohannis dorește să întrebe poporul dacă vrea în continuare respectarea și păstrarea acestui cadru legislativ? Adică întrebăm poporul dacă legile mai trebuie respectate în România?”, a scris, pe pagina sa de Facebook, Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR).

Totodată, președintele UNJR mai transmite că, potrivit unei decizii a Curții Constituționale, chiar dacă referendumul este consultativ, rezultatul acestuia este obligatoriu.

„În anticiparea consecințelor referendumului, trebuie pornit de la premisa că rezultatul acestuia este incert. Care atare, poporul poate răspunde la fel de bine DA sau NU. Pentru că dacă este cert că se va răspunde DA, ce rost are să cheltui din banii publici peste 20 de milioane de euro, cât s-au cheltuit în 2012, o sumă echivalentă cu bugetul anual alocat ICCJ? Iar în ipoteza unui răspuns NU, cum va armoniza Președintele voința poporului de suprimare a luptei împotriva corupției cu obligativitatea respectării legii? Din păcate, problemele ridicate mai sus nu fac altceva decât să arate că lupta anti-corupție a devenit un slogan, iar justiția continuă să fie folosită ca armă în bătăliile politice”, a mai spus Dana Gîrbovan. 

De asemenea, președintele UNJR a anunțat că îi propune șefului statului un referendum „în care să întrebe cetățenii dacă doresc să se clarifice implicarea serviciilor secrete în justiție”

„Profit de interesul arătat de Președintele Iohannis pentru apărarea independenței justiției și îi propun un referendum în care să întrebe cetățenii dacă doresc să se clarifice implicarea serviciilor secrete în justiție ori lămurirea modului în care instanțele de judecată au devenit «câmp tactic» pentru SRI. Iar până când un astfel de referendum va fi inițiat, reiterez cererea adresată Președintelui Iohannis de a face toate demersurile pentru a declasifica deciziile secrete CSAT prin care, într-un mod ce contravine Constituției și legii, serviciilor de informații, cu precădere SRI, li s-au dat competențe extinse, care s-au materializat inclusiv prin acele «echipe mixte operative» formate din procurori și agenți SRI, a cărui mod concret de acțiune nu a fost încă lămurit”, a scris, pe pagina sa de Facebook, Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR).

Președintele Klaus Iohannis a declanșat marți procedura privind organizarea unui referendum național privind „continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice”.

„În temeiul dispozițiilor art. 90 din Constituția României și al dispozițiilor art. 2 și 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, intenționez să cer poporului să-și exprime, prin referendum, voința suverană cu privire la următoarea problemă de interes național: continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice. Având în vedere dispozițiile legale menționate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum național referitor la problema sus-menționată”, se arată în scrisoarea adresată de șeful statului președinților Senatului și Camerei Deputaților.

Potrivit Administrației Prezidențiale, premierul Sorin Grindeanu a fost informat despre declanșarea referendumului.

Potrivit legii, președintele trebuie să consulte Parlamentul care are termen 20 de zile calendaristice să prezinte un punct de vedere asupra referendumului inițiat de acesta. În cazul în care legislativul nu răspunde, președintele poate emite decretul de organizare a referendumului.

Potrivit Legii 3 din anul 2000 actualizată, președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național.

Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului inițiat de președinte urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în ședința comună a celor două Camere, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitare.

Legea prevede ca în cazul în care Parlamentul nu își transmite punctul de vedere, șeful statului poate emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituțională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.