UPDATE Fostul deputat PDL Alin Trășculescu a ajuns în arestul Poliției Capitalei. Un prieten i-a adus un costum

UPDATE 19.50 Fostul deputat Alin Trășculescu a ajuns, joi seară, în jurul orei 19.30, în arestul Poliției Capitalei, unde, după întocmirea formelor necesare, va fi încarcerat. Trășculescu a fost adus la arest cu o mașină a Poliției. Tot acolo a venit, aproximativ la aceeași oră, un cunoscut al fostului deputat, care i-a adus acestuia un costum.

UPDATE 19.07 Alin Trășculescu s-a prezentat la arestul Poliției, după ce a fost emis mandatul de arestare preventivă pentru 29 de zile.

Fostul deputat Alin Trășculescu a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, au decis magistrații Tribunalului București. Trășculescu este acuzat de procurorii DNA de trafic de influență, el cerând 150.000 de euro de la un om de afaceri din București, în schimb promițându-i că îi va obține contracte cu statul de la Ministerul Dezvoltării.

Tribunalul București (TB) a judecat, joi, cererea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de înlocuire a măsurii preventive a lui Trășculescu, respectiv a interdicției de a părăsi țara pe perioada cercetărilor cu cea de arest preventiv.

Instanța a admis solicitarea procurorilor, astfel că fostul deputat va fi cercetat în stare de arest.

Potrivit deciziei instanței, măsura arestării preventive pentru 29 de zile se va lua din momentul încarcerării fostului deputat.

Decizia TB de joi nu este definitivă, ea putând fi contestată la Curtea de Apel București.

Procurorul DNA prezent la ședința de judecată a cerut instanței arestarea preventivă a lui Trășculescu invocând trei argumente esențiale din anchetă. Primul se referă la starea de spaimă a denunțătorului Mircea Alexandru Vintilescu, care a venit „îngrozit la DNA” pentru că „trebuie să returneze o șpagă unui deputat”. Procurorul a arătat că denunțătorul Vintilescu era într-o stare avansată de temere atunci când a făcut denunțul la DNA, după ce anunțase și poliția că recuperatorii l-au căutat acasă.

Al doilea argument care să probeze „îndrăzneala infracțională a deputatului” a fost acela că Trășculescu „a tocmit” două persoane, martori în cauză, care să se ocupe de paza și supravegherea întâlniriloer sale cu Calotă și Vintilescu.

„Îndrăzneala infracțională a acestuia rezidă și din tocmirea a două persoane, Puiu Corneliu și Dudeac, care să-i asigure paza și supravegherea întâlnirilor sale. (…) El a asigurat această pază inclusiv la sediul său de partid, unde la momentul final aștepta confirmarea primirii banilor de către Calotă”, a spus procurorul.

Al treilea argument prezentat de procuror în fața instanței a a fost că anchetatorii DNA au fost și ei contrafilați de cele două persoane angajate de Trășculescu, ceea ce denotă și mai mult gravitatea faptelor comise de fostul demnitar.

„Autoturismele DNA au fost luate în primire și urmărite mai bine de șase ore de către oamenii angajați de Trășculescu. (…) Doi martori au recunoscut până la acest moment că au fost instruiți să depună mărturie mincinoasă și inclusiv să falsifice documente pe care doreau să le depună chiar în acel moment la dosarul pe care îl instrumentau”, a mai arătat procurorul.

Anterior, avocații fostului deputat Alin Trășculescu au cerut Tribunalului București să constate că nu această instanță are competența legală de a judeca cererea procurorilor DNA de înlocuire a interdicției de a părăsi țara cu arestul, ci Tribunalul Vrancea, motivând că în Vrancea a fost făcut flagrantul. Cererea a fost respinsă de instanță, care continuă dezbaterile în acest dosar.

TB a admis, luni, o cerere a DNA de schimbare a termenului stabilit pentru 4 decembrie de soluționare a cererii de înlocuire a măsurii preventive în cazul fostului deputat PDL Alin Trășculescu, instanța admițând-o și stabilind ca termen data de joi, 29 noiembrie.

Procurorii anticorupție au solicitat, luni, Tribunalului București preschimbarea termenului de judecată dat de către instanță în cazul cererii de înlocuire a măsurii preventive a fostului deputat Alin Trășculescu din interdicția a de a părăsi țara pe perioada cercetărilor cu cea de arest preventiv.

DNA a transmis în 22 noiembrie Tribunalului București solicitarea de arestare preventivă a lui Trășculescu.

Fostul deputat Alin Trășculescu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influență, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la spălare a banilor, cunoscând că aceștia provin din trafic de influență. Ulterior, procurorii au extins cercetările în cazul lui Trășculescu și pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, noile acuzații fiindu-i aduse la cunoștință în 22 noiembrie.

Propunerea de arestare preventivă a lui Alin Trășculescu a fost formulată după ce în 20 noiembrie acesta a demisionat din funcția de deputat.

Alin Trășculescu a fost reținut din 11 noiembrie până în 12 noiembrie, în jurul orei 6.00. El a fost eliberat din arestul Poliției Capitalei după ce a expirat ordonanța de reținere emisă pe numele lui de procurorii anticorupție.

În 13 noiembrie, DNA a solicitat Camerei Deputaților, prin Ministerul Justiției, să avizeze cererea de încuviințare a arestării preventive a deputatului Alin Trășculescu. În 16 noiembrie, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a avizat cererea anchetatorilor.

Potrivit documentului trimis de anchetatori la Parlament, în perioada noiembrie 2010 – noiembrie 2012, Alin Silviu Trășculescu, în calitate de deputat și președinte al Organizației Județene a PDL Vrancea, ar fi pretins de la martorul (denunțător) Mircea Alexandru Vintilescu, cu complicitatea lui Marian Valeriu Calotă, inițial suma de 50.000 de euro, care ulterior ar fi fost majorată la 150.000 de euro, din care ar fi primit, cu ajutorul lui Calotă, suma totală de 364.000 de lei, în patru tranșe – de 30.000 de lei, 124.000 de lei, 10.0000 de lei și 200.000 de lei.

Ulterior, Trășculescu ar fi pretins încă 1,1 milioane de lei, bani pe care ar fi impus să îi primească în două tranșe, de 50.000 de lei și, respectiv, 1.050.000 de lei.

„Pentru obținerea acestor foloase, Trășculescu Alin Silviu ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra reprezentanților autorităților locale din județul Vrancea, pentru a-i determina să solicite realizarea unor obiective de investiții din cadrul Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii și asupra funcționarilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, cu atribuții de verificare, avizare și aprobare în derularea procedurii specifice aceluiași program, precum și asupra reprezentanților SC Vega 93 SRL, pentru a-i determina să deruleze o relație contractuală cu SC Aquaform SRL, administrată de martorul denunțător Vintilescu Mircea Alexandru”, scriu anchetatorii în documentul citat.

De asemenea, în 6 noiembrie, Trășculescu l-ar fi determinat pe Calotă să falsifice un contract între SC Aquaform SRL și firma lui Calotă SC Maryna Exclusiv SRL, acesta fiind antedatat pentru a putea fi folosit în scopul efectuării plății și a justificării în evidențele contabile ale celor două societăți.

De asemenea, anchetatorii au mai stabilit că, în perioada august – noiembrie, Marian Valeriu Calotă, l-ar fi constrâns prin amenințare pe Vintilescu să dea sumele de bani cerute de Trășculescu în schimbul intervențiilor promise.

Potrivit anchetatorilor, Trășculescu și Calotă s-ar fi întâlnit în 10 noiembrie, în municipiul Focșani, cu Vintilescu pentru a primi suma de 50.000 de lei, prima tranșă din cei 1,1 milioane de lei ceruți.

Trășculescu i-ar fi spus lui Vintilescu să îi dea lui Calotă cei 50.000 de lei, care ulterior trebuiau să ajungă la deputatul PDL.

Calotă a fost prins în flagrant delict, în 10 noiembrie, în jurul orei 20.40, după ce a primit banii de la Vintilescu.

După aproximativ 20 de minute, Trășculescu a fost oprit pe strada Independenței din Focșani, pentru percheziție corporală, fiind de asemenea percheziționat și autoturismul deputatului PDL.

Procurorii DNA susțin în referatul prin care cer arestarea lui Alin Trășculescu că deputatul i-a cerut denunțătorului său 200.000 de euro chiar în Parlament, într-o sală a grupului PDL.

De asemenea, Trășculescu îi spunea denunțătorului că bate la ușă campania electorală și că are nevoie de 200.000 de euro, percepția denunțătorului fiind aceea că această sumă reprezenta o plată pe care deputatul o cerea în schimbul traficării influenței sale.