UPGRADE la DNA: câți noi ofițeri de filaj angajează instituția

Organigrama Direcției Naționale Anticorupție (DNA) va fi mărită cu 50 de posturi pentru investigatori sub acoperire și ofițeri de filaj și de recuperarea creanțelor, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern lansat în dezbatere publică, joi, de Ministerul Justiției.

„Numărul maxim de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție se suplimentează cu 50 de posturi”, se arată în articolul unic al proiectului de HG.

Cele 50 de posturi sunt necesare, după cum se cum precizează în nota de fundamentare a proiectului, pentru Serviciul de recuperare a creanțelor (20 ofițeri de poliție judiciară), Serviciul de filaj (12 ofițeri de poliție judiciară, constituiți în două echipe complete de supraveghere operativă) și Serviciul de investigatori sub acoperire (18 ofițeri de poliție judiciară).

Cei 20 de ofițeri din Serviciul de recuperare a creanțelor „vor efectua investigații financiare în vederea identificării de bunuri asupra cărora pot fi luate măsuri asigurătorii în dosarele complexe instrumentate de DNA (3.578 de dosare soluționate în cursul anului 2012, în care au fost întocmite 234 rechizitorii și au fost trimiși în judecată 828 inculpați)”, se mai arată în nota de fundamentare.

În notă sunt prezentate rațiunile suplimentării numărului de posturi.

Astfel, analizele efectuate de Oficiul Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor Provenite din Infracțiuni din Ministerului Justiției au indicat că, în prezent, organele fiscale reușesc să recupereze un procent neînsemnat din sumele confiscate prin hotărâri definitive, una dintre cauze fiind dificultatea de a identifica bunurile aparținând persoanelor condamnate atunci când nu s-au dispus măsuri asigurătorii pe parcursul procesului penal. În condițiile în care cele mai importante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea se regăsesc în cauze instrumentate de DNA (în 2012, instanțele judecătorești au dispus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în valoare de 107.365.000 euro), este esențial ca în aceste cauze să fie sechestrate toate bunurile provenite din infracțiuni. Proprietatea asupra acestor bunuri este deseori disimulată prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii offshore sau a unor conturi bancare deschise în alte jurisdicții, ceea ce îngreunează identificarea lor.

Totodată, persoanele implicate în săvârșirea infracțiunilor care intră în competența DNA dețin, în mod uzual, bunuri pe care nu le pot justifica prin veniturile obținute în mod legal, ceea ce permite în aceste cauze aplicarea instituției confiscării extinse, care presupune realizarea unei investigații financiare complexe în care să fie identificate toate bunurile dobândite de o persoană într-un interval de cinci ani anterior săvârșirii infracțiunii, pentru a fi comparate cu veniturile obținute în aceeași perioadă, explică inițiatorii proiectului.

„Aceste investigații presupun lucrători specializați, care dețin cunoștințe și au acces la instrumente diferite de cele folosite în mod uzual de organele de urmărire penală. În acest context, este necesară dezvoltarea în cadrul Direcției Naționale Anticorupție a unei structuri specializate în efectuarea de investigații financiare, complementară structurilor care realizează urmărirea penală cu privire la infracțiunile de corupție și care să le asiste pe acestea, prin realizarea profilului financiar al persoanelor cercetate”, se arată în nota de fundamentare.

Pe de altă parte, argumentează inițiatorii proiectului de HG, analiza activității desfășurate de către DNA „a reliefat necesitatea unor structuri proprii de filaj și de investigatori sub acoperire, acestea reprezentând condiții esențiale pentru a crește eficiența activității de urmărire penală”.

„Investigațiile în cauze de corupție se desfășoară în cele mai multe situații în mod conspirat, având în vedere că toate persoanele implicate obțin beneficii și evită să colaboreze cu organele judiciare. Acest specific al cauzelor de corupție impune folosirea de investigatori acoperiți și proceduri de filaj, prin supravegherea locurilor în care se consumă activitatea infracțională sau identificarea și localizarea în teren a persoanelor cercetate, conform prevederilor speciale ale Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție”, se menționează în documentul citat.

În acest context, lipsa unor polițiști specializați în cadrul Direcției Naționale Anticorupție impune ca procurorii să delege aceste activități către lucrători din cadrul altor structuri, împrejurare care poate limita eficiența investigațiilor.

„Dubla subordonare a acestor lucrători poate afecta stabilirea priorităților investigative, îngreunează comunicarea în momentele operative și creează riscuri cu privire la confidențialitatea operațiunilor, în condițiile în care anchetele pot viza chiar persoane din cadrul acelor structuri. Înființarea unor structuri proprii de filaj și de investigatori sub acoperire ar elimina aceste vulnerabilități și ar pune la dispoziția procurorilor un instrument esențial pentru continuarea progreselor în investigarea faptelor de mare corupție”, susțin inițiatorii proiectului.

La stabilirea impactului bugetar al HG au fost avute în vedere cheltuielile de personal suplimentare ale DNA pentru 50 de ofițeri cu gradul de comisar-șef, având în vedere că nu poate fi determinat în avans gradul profesional persoanelor care vor ocupa efectiv aceste funcții. În condițiile în care aceste persoane vor fi detașate de la M.A.I., această din urmă structură va înregistra o economie cu cheltuielile de personal, se precizează în nota de fundamentare.

Totodată, la estimarea cheltuielilor pentru bunuri și servicii au fost avute în vedere dotările pe care le presupun noile servicii, respectiv un sediu separat pentru serviciul de investigatori sub acoperire,
aproximativ 20 de autoturisme, tehnică de înregistrare audio-video, echipamente IT și telefoane mobile.