USR îi cere ministrului Andronescu stoparea fenomenului de excluziune educațională în școli

„USR arată în scrisoarea deschisă că anul trecut, o cercetare a organizației neguvernamentale Asociația pentru Educație și Justiție Socială Human Catalyst, a evidențiat o nouă problemă a sistemului care nici până în prezent nu a fost recunoscută de către MEN: Fenomenul Brăila – o formă de excluziune educațională, practicată în școlile din România. În prezent, România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană în ceea ce privește părăsirea timpurie a școlii (16.4% în anul 2018), mai ales în zonele rurale (25,4% în anul 2018) sau în rândul copiilor de etnie romă (77% în 2016). Unele dintre cele mai scăzute rate pentru cuprinderea în învățământul preșcolar și terțiar, învățarea pe tot parcursul vieții, rezultatele testelor internaționale PISA și procentul din PIB alocat învățământului le regăsim tot în țara noastră”, transmite USR, într-un comunicat de presă remis, miercuri, MEDIAFAX.

Redăm integral scrisoarea deschisă a celor două senatoare USR:

„Referitor la: „Fenomenul Brăila” sesizat de către organizațiile neguvernamentale din domeniul educației și incluziunii sociale

Stimată doamnă ministru,

Învățământul românesc trece printr-o profundă criză de sistem. Valorile celor mai relevanți indicatori precum rezultatele obținute de elevii români la evaluări naționale, accesul sau participarea acestora la educație, nu fac decât să certifice faptul că acest sistem are lacune imense. Sunt probleme extrem de grave care trenează de ani de zile și cărora nu li s-a acordat atenția cuvenită. De aceea, cei mai mulți dintre absolvenții sistemului educațional românesc nu sunt pregătiți pentru a intra pe piața muncii.

Mai mult decât atât, alocările bugetare pentru educație rămân în continuare scăzute în special pentru învățământul preșcolar și gimnazial (zone importante pentru un început egal în viață și pentru combaterea părăsirii timpurii a școlii), iar echitatea în educație (decalajul rural-urban și incluziunea romilor) rămâne, în continuare, o provocare-cheie.

România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană în ceea ce privește părăsirea timpurie a școlii (16.4% în anul 2018), mai ales în zonele rurale (25,4% în anul 2018) sau în rândul copiilor de etnie romă (77% în 2016). Unele dintre cele mai scăzute rate pentru cuprinderea în învățământul preșcolar și terțiar, învățarea pe tot parcursul vieții, rezultatele testelor internaționale PISA și procentul din PIB alocat învățământului le regăsim tot în țara noastră.

Anul trecut, o cercetare a organizației neguvernamentale Asociația pentru Educație și Justiție Socială Human Catalyst, a evidențiat o nouă problemă a sistemului care nici până în prezent nu a fost recunoscută de către MEN: Fenomenul Brăila – o formă de excluziune educațională, practicată în școlile din România.

Conform studiilor „Fenomenul Brăila” este descris drept ,,[…] corelația negativă între procentul elevilor de clasa a VIII-a prezenți la Evaluarea Națională și media obținută. […] Acest fenomen este prezent, cu precădere, la nivelul școlilor dezavantajate, dar nu ocolește nici școlile favorizate. De exemplu, trei dintre cele mai favorizate unități de învățământ au procentul de neparticipare la Evaluarea Națională de peste 6%.” În plus, organizația mai sus amintită arată și faptul că „există o polarizare semnificativă a unităților de învățământ preuniversitar în privința resurselor și a rezultatelor obținute și privind indicatorii fundamentali de participare școlară și privind rezultatele învățării.”

Amintim că aproape 100 de organizații au trimis, încă de anul trecut, o scrisoare deschisă către prim-ministrul României și către Ministerul Educației, în care semnalează faptul că „există dovezi ce ne arată că nota medie pe școală/județ la Evaluarea Națională este ridicată artificial de o prezență redusă a elevilor de clasa a VIII-a la testări – ca urmare a unei „selecții” impuse la nivel de clasă, management al școlii sau inspectorat școlar”. Mai mult decât atât, sunt părinți care afirmă faptul că directorii de școală au făcut presiuni asupra elevilor de clasa a VIII-a cu rezultate slabe pentru a nu se înscrie la evaluarea națională și a nu strica media școlii și, implicit, reputația acesteia. Numeroase sesizări în acest sens ați înregistrat și în acest an.

Și aici nu ne referim, în mod exclusiv, la note și la ierarhizarea școlilor în funcție de acest aspect, nu ne referim la cele mai mai bune sau la cele mai slabe școli, ci ne referim, în mod specific, la faptul că este imperios necesar să ne preocupăm de parcursul educațional al fiecărui elev, de viitorul și oportunitățile pe care acesta le are, de ceea ce îi oferă sistemul și să încercăm, în același timp, să-l ghidăm spre un viitor deschis opțiunilor. Trebuie să avem o situație de ansamblu și una de detaliu cu abilitățile fiecărui elev și cu planuri de intervenție personalizate pentru a-l ajuta să progreseze.

Luând în considerare ultimele reglementări ale ministerului pe care îl conduceți, înscrierea automată a tuturor absolvenților de clasa a VIII-a la Evaluarea Națională, faptul că elevii sunt lăsați corigenți ori cu situația neîncheiată (în clasa a VIII-a sau în anii anteriori), și analizând în detaliu documentele puse la dispoziție de organizațiile neguvernamentale, solicităm Guvernului României să inițieze proceduri pentru:

1. Recunoașterea existenței ,,Fenomenului Brăila” precum și luarea măsurilor privind interzicerea și sancționarea acestuia;

2. Auditarea tuturor școlilor care au înregistrat un procent mai mare de 10% grad de neparticipare a elevilor de clasa a VIII-a înscriși la începutul anului școlar la examenul de Evaluare Națională.

3. Raportul rezultat să fie făcut public, iar măsurile recomandate de către auditor pentru ameliorarea problemelor constatate să fie, fără întârziere, puse în aplicare și monitorizate;

4. Adoptarea următoarelor măsuri de prevenție:

a) implementarea art. 58, alin. 4 din Legea Educației Naționale – Finanțarea Programului „Școală după Școală” de la bugetul de stat – cu prioritate pentru elevii aflați în situație de risc educațional;

b) extinderea cu câte 100 de unități de învățământ/an școlar a Programului „Masă caldă în școli”, conform indicelui de risc educațional al unității de învățământ.

5. Publicarea statisticilor privind rezultatele la Evaluarea Națională din 2019, raportate la numărul total de elevi de clasa a VIII-a din fiecare școală/județ înscriși la începutul anului școlar, și nu raportat doar la numărul de elevi înscriși la Evaluarea Națională 2019, ca până în prezent;

6. Măsuri specifice și bugetate aplicabile școlilor care au o rată de absolvire și o rată de promovabilitate a Evaluării Naționale la valori scăzute;

7. Monitorizarea elevilor și sprijinirea tranziției lor de la gimnaziu la liceu – moment ce generează cea mai mare rată de abandon anual din sistemul de educație și crește dimensiunea părăsirii timpurii a școlii la nivel european.

În final, reiterăm preocuparea Partidului Uniunea Salvați România pentru un sistem de educație echitabil și incluziv, pentru care vom lupta cu toate instrumentele pe care le avem la dispoziție. Trebuie să aveți în vedere, doamnă ministru, faptul că educația copiilor acestei țări reprezintă o prioritate și considerăm că fiecare elev în parte trebuie să regăsească în sistemul de educație resursele necesare pentru a evolua cu șanse reale în societate”, arată partidul, în comunicatul de presă.