Vă solicităm să sesizați Comisia de la Veneția! ONG-urile îi cer lui Iohannis să NU promulge Legea pentru combaterea SPĂLĂRII BANILOR

„Parlamentul României a adoptat în data de 24 octombrie 2018 proiectul de Lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în ciuda criticilor vehemente ale societății civile la adresa unor articole considerate abuzive și neconforme cu Directiva Europeană privind spălarea banilor, pe care o transpune. Cele 129 organizații semnatare, vă adresăm cererea de a nu promulga proiectul de lege menționat, în forma actuală, și vă solicităm să sesizați Comisia de la Veneția pentru a obține o opinie în acest sens. Nu contestăm necesitatea acestei legi, ci faptul că în textul ei au fost introduse prevederi care nu răspund unor probleme de fond, însă vor conduce la blocarea activității asociațiilor și fundațiilor și altor persoane juridice fără scop patrimonial din România”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Centrul de Resurse pentru participare publică.

Potrivit sursei citate, în scrisoarea transmisă se arată, în principal, la următoarele prevederi: includerea asociațiilor și fundațiilor între „entitățile raportoare” care intră sub incidența legii, cu obligații similare cu cele ale instituțiilor de credit, instituțiilor financiare, administratorilor de fonduri; traducerea eronată, în cazul asociațiilor și fundațiilor, a termenului „beneficiary owner„, din Directivă, prin termenul de „beneficiar real” definit în proiectul de lege ca incluzând „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociația sau fundația a fost înființată sau funcționează”; introducerea de obligații, pentru asociații și fundații, de raportare a beneficiarilor reali, așa cum sunt definiți de proiectul de lege, către instituțiile statului (Ministerul Justiției), dar și către terțe părți.

„În ceea ce privește consecințele practice ale legii asupra asociațiilor și fundațiilor, estimăm că legea va conduce în final la blocarea activității multor organizații neguvernamentale, cele mai afectate urmând a fi organizațiile care lucrează în domeniul social. Estimăm de asemenea reducerea drastică a numărului de cetățeni care apelează la serviciile organizațiilor neguvernamentale precum și investiția masivă de resurse în activități administrative, în detrimentul activităților pe care organizațiile le desfășoară în beneficiul comunităților pe care le servesc. În final, ne referim la urgența adoptării legii, pe care inițiatorii au susținut-o, România fiind în procedură de sancționare din partea Uniunii Europene pentru că nu a transpus directiva la timp în legislația națională. În egală măsură, o transpunere greșită este un risc la fel de mare pentru o viitoare penalizare”, mai spune comunicatul de presă menționat.

În acest context, semnatarii scrisorii îi cer președintelui să nu promulge Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în această formă și să retrimită proiectul de lege Parlamentului cu solicitarea de a reexamina prevederile privind activitatea asociațiilor.

„Să solicitați o opinie a Comisiei de la Veneția, pe marginea modului în care legislativul român a transpus în legislația națională această directivă, într-o manieră care restricționează dreptul la liberă asociere și dreptul la viață privată„, mai arată sursa citată.

Proiectul legislativ spune că reprezintă „entități raportoare” instituțiile de credit și cele financiare, instituțiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experții contabili, persoanele care acordă consultanță fiscală, notarii, avocații, executorii judecătorești, agenții imobiliari, fundațiile și asociațiile, precum și „alte entități care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele”.

Proiectul a trecut pe 24 octombrie de Camera Deputaților.

Deputații au adoptat miercuri Legea pentru combaterea spălării banilor, după ce inițial a fost respinsă. Grupul PSD a propus reluarea votului, pe motiv că în sală erau parlamentari care nu și-au exprimat votul, deși erau prezenți. După reluarea votului, legea a trecut cu majoritate. După situația ezitantă din plen, Liviu Dragnea a cerut verificarea sistemului electronic de vot.

Reluarea votului s-a făcut la solicitarea liderului PSD din Camera Deputaților, Daniel Suciu, care a invocat faptul că doi parlamentari aflați în sală au apărut la primul vot că nu au votat.

Potrivit raportului dat de comisiile reunite juridică și de buget la legea de prevenire a spălării banilor, noțiunea de „beneficiar real” include în cazul asociațiilor și fundațiilor „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociația sau fundația a fost înființată sau funcționează”.

De asemenea, legea prevede că reprezintă „entități raportoare” fundațiile și asociațiile, federațiile, precum și orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

În ceea ce privește fundațiile și asociațiile, s-a introdus o excepție de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, membre ale Consiliului Minorităților Naționale.

Potrivit legii, unitatea de informații financiare a României este Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului la nivel national.

Proiectul legislativ spune că reprezintă „entități raportoare” instituțiile de credit și cele financiare, instituțiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experții contabili, persoanele care acordă consultanță fiscală, notarii, avocații, executorii judecătorești, agenții imobiliari, fundațiile și asociațiile, precum și „alte entități care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele”.

Aceste entități raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.

Totodată, raportul adoptat de comisiile de specialitate conține amendamente care introduc în legea privind spălarea banilor o categorie intitulată „persoanelor expuse public”, din care face parte Președintele României, membrii Guvernului, parlamentarii, conducerile partidelor și judecătorii CCR.

Proiectul a fost adoptat de Senat, prim for sesizat pe 24 septembrie.

Dragnea, legat de sistemul de votare: Am cerut secretarului general să facă o revizie serioasă

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a explicat miercuri, după votul din Camera Deputaților, privind legea de combatere a spălării banilor, că a cerut o evaluare serioasă secretarului general fiind plângeri cu privire la funcționarea sistemului de votare.

„Au fost câțiva deputați care și-au exercitat votul și nu a fost preluat de sistemul informatic. Este vorba despre colegi de la PSD, minorități, ALDE. A fost o solicitare a liderului de grup s-a votat și s-a văzut rezultatul. Nu poți să iei dreptul unui deputat să voteze”, a explicat Liviu Dragnea votul reluat în ceea ce privește legea de combatere a spălării banilor.

Președintele Camerei Deputaților a cerut verificări în legătură cu sistemul de votare.

„Eu am cerut secretarului general să facă o revizie serioasă. Mai mulți colegi au spus că e o consolă întreagă care ridică probleme la vot”, a mai spus Liviu Dragnea.

Dragnea nu înțelege „supărarea” ONG-urilor în privința legii combaterii spălării banilor

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, că nu înțelege „supărarea” ONG-urilor care ceruseră deputaților să nu voteze legea combaterii spălării banilor, afirmând că bănuiește că acestea sunt „de bună credință, care desfășoară activități legale, transparente și nu au nimic de ascuns”.

„Nu înțeleg de ce le-ar fi afectată activitatea, pentru că bănuiesc că sunt ONG-uri de bună credință, care desfășoară activități legale, transparente și nu au nimic de ascuns. Nu am înțeles nici eu, nici colegii mei de ce este supărarea asta”, a declarat Liviu Dragnea.

El a mai spus, întrebat dacă persoanele care primesc mâncare din partea ONG-urilor trebuie să fie le declare, că există o prevedere în lege potrivit căreia dacă persoanele respective nu pot fi identificare se precizează domeniul.

40 de organizații neguvernamentale le-au solicitat deputaților să nu voteze proiectul de Lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, în forma actuală, printr-o scrisoare deschisă.

„În corpul acestui proiect de lege, lege a cărei necesitate nu o contestăm, au fost introduse prevederi care nu au ca scop prevenirea spălării banilor, ci blocarea activității asociațiilor și fundațiilor din România.

Pe această cale, solicităm membrilor Camerei Deputaților să nu voteze proiectul de lege în forma în care a ajuns pe agenda plenului. Solicităm în special membrilor UDMR și ai reprezentanților minorităților naționale să nu accepte această înțelegere propusă de guvernare, prin care organizațiile minorităților naționale sunt exceptate de la prevederile legii, în schimbul sprijinului politic la vot. Astfel vor accepta un abuz asupra întregului sector neguvernamental, în schimbul unui privilegiu iluzoriu.

Fără niciun temei, legea plasează societatea civilă în aceeași categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc și cu instituțiile bancare. Fără publicarea niciunei analize de risc, așa cum recomandă standardele internaționale în materie, ONG-urilor li se impun așadar niște obligații de raportare la care cu greu vor face față până și instituții puternice, care înregistrează profituri importante, precum băncile și cazinourile. Legea introduce obligativitatea de a raporta beneficiarul real în termen de 30 de zile de când acesta este cunoscut; în caz de neconformare, organizația poate fi dizolvată. Caracterul excesiv nu este dat de obligația de raportare per se, ci de subiecții acestei obligații: persoanele fizice care beneficiază de asistență, consiliere, ajutor, activități socio-medicale, educaționale sau culturale, inclusiv copii, vârstnici, persoane cu dizabilități sau condiții medicale pentru care au nevoie de ajutor”, se arăta în scrisoarea organizațiilor non-guvernamentale.

Opoziția va ataca la CCR legea privind spălarea banilor

Opoziția a anunțat, miercuri, la Parlament, că va ataca la CCR legea privind spălarea banilor, precum și procedura prin care acest proiect de lege a fost votat de două ori în plenul Camerei Deputaților. Raluca Turcan a adăugat că PSD-ALDE mai pot să-și treacă legile doar „prin hoție și amenințări”.

„PSD și ALDE mai pot să își mai treacă proiectele doar prin hoție și amenințări. Este primul proiect de lege cu miză foarte mare prin care se îngrădea activitatea multor ONG-uri. (…) Invocând minciuna că unele persoane nu ar fi putut să voteze, Liviu Dragnea a recurs la șantaj și presiune asupra colegilor din partid. Au reluat înt-un mod total nedemocrativ votul dat în Camera Deputaților fără absolut niciun motiv și au mai făcut rost de câteva voturi care vor face ca OUG să nu mai poată să îi ajută pe cei vulnerabili social.” a declarat Turcan.

Deputatul PNL, Gabriel Andronache, a precizat că liberalii va ataca proiectul de lege la CCR.

„PNL va ataca la CCR această reglementare pe niște argumente clare și anume acele legate de nediscriminre, argumente legate de protecția datelor personale. Reglementarea priveste combaterea splărării banilor și vizează implentarea unei directive. Ajungem într-o situație absurdă”, a anunțat deputatul PNL.

De asemenea, liderul USR, Dan Barna, a anunțat că partidul său va ataca la CCR proiectul de lege privind combaterea spălării banilor, precum și procedura prin care acest proiect de lege a fost votat de două ori în plenul Camerei Deputaților.

„Asistăm la un abuz fără precedent în istoria parlamentarismului românesc, chiar și colegii de la UDMR au acceptat că această lege a picat și trebuie să se întoarcă într-o eventuală dezbatere parlamentară printr-un alt proiect. PSD a decis altfel. În momentul de față nu mai avem Parlament în România, avem un vehicul pe care domnul Liviu Dragnea îl folosește după propriile interese, pentru că și această lege era de fapt un târg pe care domnia sa a încercat să îl facă, dar nu a avut votul colegilor din Parlament. Această lege este una clar neconstituțională, vom ataca la Curtea Constituțională și vom ataca și chestiunea de procedură care a avut loc în acest moment”, a spus Dan Barna la Palatul Parlamentului.

Dan Barna a adăugat că USR a decis să iasă din sală imediat după ce social-democrații au decis reluarea votului la acest proiect de lege, în semn de protest explicit la acest abuz.

Cum au decurs dezbaterile la lege

La dezbaterile din plenul de luni al Camerei Deputaților pe marginea inițiativei legislative, deputatul UDMR Marton Arpad a anunțat că formațiunea maghiară nu poate susține proiectul dacă nu se elimină din text obligația ca ONG-urile să raporteze toți beneficiarii ajutoarelor pe care le dau.

La rândul său, deputatul PNL Ioan Cupșa a anunțat că nici liberalii nu vor vota proiectul, din aceleași motive ca UDMR.

Potrivit raportului dat de comisiile reunite juridică și de buget la legea de prevenire a spălării banilor, noțiunea de „beneficiar real” include în cazul asociațiilor și fundațiilor „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociația sau fundația a fost înființată sau funcționează”.

De asemenea, legea prevede că reprezintă „entități raportoare” fundațiile și asociațiile, federațiile, precum și orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

În ceea ce privește fundațiile și asociațiile, s-a introdus o excepție de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, membre ale Consiliului Minorităților Naționale.

Potrivit legii, unitatea de informații financiare a României este Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului la nivel national.

Proiectul legislativ spune că reprezintă „entități raportoare” instituțiile de credit și cele financiare, instituțiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experții contabili, persoanele care acordă consultanță fiscală, notarii, avocații, executorii judecătorești, agenții imobiliari, fundațiile și asociațiile, precum și „alte entități care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele”.

Aceste entități raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.

Totodată, raportul adoptat de comisiile de specialitate conține amendamente care introduc în legea privind spălarea banilor o categorie intitulată „persoanelor expuse public”, din care face parte Președintele României, membrii Guvernului, parlamentarii, conducerile partidelor și judecătorii CCR.

Proiectul asupra Legii pentru combaterea și prevenirea spălării banilor va fi adoptat, miercuri, decizional de către Camera Deputaților, în contextul transpunerii unei directive europene.

Pe 19 iulie, Comisia Europeană a anunțat că trimite România, Grecia și Irlanda în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituției.

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de-a patra directive europene privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.