VAI ȘI AMAR! Casa în care a copilărit BRÂNCUȘI s-a prăbușit: O RUINĂ cu buruieni

La muzeu le-am găsit stând pe bancă pe Elisaveta Brâncuși, o femeie de 59 de ani, din Hobița și pe Doina Pană, muzeograf. Elisaveta locuiește lângă casa prăbușită a marelui Constantin Brâncuși și știe exact câți oameni vin să vadă cu ochii lor ce a mai rămas din imobil.

– Cum arată casa adevărată a lui Constantin Brâncuși?

– Nu mai sunt decât trei bârne, care sunt pe spatele casei și casa e o ruină și e căzută.

– Au căzut și ultimele bârne!?

– Au căzut. Tot e căzut. Tot, tot, tot este căzut. Este o ruină. Cu buruieni. Vai și amar!

– Credeți că ar putea să ajungă moștenitorii la o înțelegere, ca să intervină acolo?

– În niciun caz. Moștenitorii se luptă de ani de zile, dar nu se ajunge la niciun caz.

– Dumneavoastră locuiți acolo. Oamenii vin să viziteze casa de acolo sau mai mult aici, la casa muzeu?

– Nu, mai mult aici. Toată lumea vine aici, mașini multe. Se duc și acolo, dar rar. Câte unul poate la o lună sau… ce la o lună? Câte unul poate și la două-trei luni, câte o persoană…

– Este păcat că a ajuns casa de acolo așa cum a ajuns, că este o ruină?

– Este păcat, este păcat!

– Cât de valoroasă credeți că ar fi putut să fie, ținând cont de Constantin Brâncuși?

– Nu știu ce valoroasă putea să fie… Decât cele cinci bârne care sunt acolo, ce valoare ar fi putut să aibă, că doar atât e dus din casă acolo?”

În curtea în care se află casa adevărată a lui Constantin Brâncuși sunt câteva găini și un gâscan. O vecină ne avertizează că „gânsacul este rău”, dorind parcă să ne oprească să intrăm în curtea care a devenit coteț de păsări.

„S-a prăbușit aproape toată casa, dacă a fost lăsată descoperită. Deschideți poarta și mergeți înăuntru, dar aveți grijă, vedeți că are un gânsac și e rău. Sunt ale lui tanti Ioana. Cred că e o pierdere că s-a prăbușit casa. Acum, recent, nu am auzit când s-a întâmplat,” povestește femeia.

Proprietara păsărilor, Ioana Gogoi, în vârstă de 80 de ani, despre care se spune că este stră-strănepoată a lui Brâncuși, a venit doar până la poarta legată cu sârmă și ne-a anunțat că nu dorește să ne însoțească, pentru că ar fi avut probleme cu primăria. Și a plecat fără să ofere alte detalii.

– Putem intra înăuntru, să vedem ce a mai rămas din casă?

– Nu știu! Treaba dumneavoastră!

– Intrați cu noi, doamnă?

– Nu mai intru eu deloc, deloc!

– Dar nu sunt ale dumneavoastră găinile?

– Ba da!”

Muzeograful Doina Pană susține că peste 10.000 de turiști trec anual pragul casei memoriale, care a fost amplasată pe terenul unde s-a născut și a copilărit sculptorul. Recunoaște însă că le spune vizitatorilor că nu este adevărata casă în care s-a născut Brâncuși, doar dacă aceștia întreabă.

– Această casă a ajuns aici în anul 1968. S-a hotărât amenajarea unei case memoriale aici, în Hobița. Acesta este locul pe care se găsește această casă și în anul 1970. Această casă a fost cumpărată de aici, din Hobița, pentru că semăna cu casa în care s-a născut Brâncuși, din punct de vedere stilistic, a fost adusă și refăcută aici, pe locul fostei case părintești.

– Ce pot să vadă oamenii aici?

– Este o casă din lemn de stejar, alcătuită din trei încăperi, amenajată în interior cum era la 1850, cameră de locuit, bucătărie și cămară. Și alături, în curte, o pivniță în care este cazanul de țuică, butoi cu cercuri de lemn și pătulul în care se depozita porumbul.

– Le spuneți încă de la început oamenilor că nu este adevărata casă în care s-a născut?

– Dacă mă întreabă le povestesc. Dacă nu, fac ghidajul despre viața lui Brâncuși și această casă.

– Câte persoane vin aici, anual?

– Peste 10.000-14.000, 13.000… depinde de an. Vin foarte mulți turiști și foarte rar care întreabă de cele patru bârne.”

Ionel Roșca, un bărbat din Constanța, a venit cu familia în Gorj să viziteze operele lui Constantin Brâncuși. De la Târgu Jiu, și-a continuat drumul până în satul Hobița, din comuna Peștișani și s-a oprit la muzeu, crezând că aceea este casa în care s-a născut marele sculptor. Nu aflase încă despre construcția părăsită care a ajuns în paragină.

– De unde veniți?

– Noi suntem de la Constanța și mergem către casă, întorcându-ne de la Herculane și am zis să trecem și pe la Casa Memorială Constantin Brâncuși. Am fost și în Târgu Jiu pentru a vedea celelalte opere ale sculptorului.

– Cum vi se pare că arată această casă memorială?

– Cred că este destul de bine întreținută și chiar arată perioada în care a fost construită și văd că s-au străduit oamenii locului să păstreze totul bine.

– Dar știți că există o altă casă, mai jos, aceea e adevărată.

– Nu, nu știu!

– O fostă casă, mai sunt doar bârnele, care s-au și prăbușit.

– Deci chiar nu știam că mai există și o altă casă Constantin Brâncuși. Chiar voiam să vedem și puțină istorie.

– Veți merge și acolo?

– Da, dar nu știu… Mergem, dar să aflăm unde este și…

– Este păcat că nu s-a făcut nimic acolo. A ajuns o ruină.

– E normal să fie păcat, gândindu-mă că vin oameni din toată lumea, să afle câte ceva despre Constantin Brâncuși și noi românii, nu prea ne mai ocupăm așa de oamenii noștri.

Îndrumat de corespondentul Mediafax, bărbatul din Constanța s-a oprit și la casa natală a lui Constantin Brâncuși, despărțită de muzeu de câteva locuințe.

– Adevărata casă! Cum vi se pare ce vedeți aici?

– Păi nu știu care e adevărul, ca să zic care e adevărata casă. Ruină, ce să fie! Diferență între ele!

– Vă așteptați să găsiți doar niște bârne aici?

– Nu mă așteptam, normal, că nu aveam de unde să știu ce e. Întâmplarea a făcut să ajung aici. Asta am găsit, asta am primit!”

Reprezentanții Primăriei Peștișani au anunțat că pot să elibereze, în cele din urmă, un titlu de proprietate, care să permită moștenitorilor să folosească terenul și casa adevărată în care s-a născut marele sculptor Constantin Brâncuși. În caz contrar, autoritățile ar putea prelua totul.

„Moștenitorii lui Constantin Brâncuși pot să devină proprietari pe acea casă, care este în discuție, despre a cărei autenticitate eu am mari îndoieli, dar până acum nu și-au prea dat interesul, nici în cazul acesta. Am tras noi cei de la primărie de ei, ca să vină să le întocmim documentele de proprietate. Sunt destul de mulți, sunt vreo 13, trebuie să-și facă succesiuni, partaje, dar noi vom elibera documente de proprietate pe defuncta pe care o moștenesc aceștia. Sora lui Constantin Brâncuși nu a avut copii. A înfiat o fată și prin testament i-a lăsat acelei fete toată averea ei mobilă și imobilă.”

Despre casa care s-a prăbușit, primarul spune că s-a salvat ceea ce se mai putea și, oricum, nu crede că este chiar cea autentică.

„Casa nu s-a prăbușit. Au rămas doar niște ziduri. De 17 ani e fără acoperiș. În primii ani am pus noi niște folie pe ziduri, dar era totuși proprietate privată.(…) Noi am salvat ce s-a putut salva la momentul respectiv, ca să nu o fure de aici, dar nu știu câte elemente de autenticitate avea acea casă. Oricum, a fost modificată de-a lungul timpului, a fost încărcată. Era o casă de lemn pe vremuri, după aceea s-au bătut cercuri, a fost încărcată, s-au mai făcut camere în extindere, s-au schimbat multe la ea. Așa că de pe vremea aia, de 100 și ceva de ani, nu știu câte elemente mai erau în ea și dacă este casa în care s-a născut Constantin Brâncuși. Pentru că, dacă ne luăm după documentele Muzeului Județean, acea casă a ars și tocmai de aceea a fost luată altă casă, similară cu cea a lui Constantin Brâncuși și construită de tatăl lui Constantin Brâncuși, Nicolae Brâncuși.”

Direcția Județeană pentru Cultură Gorj, din subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale, a făcut, vinerea trecută, o inspecție la casa natală a lui Constantin Brâncuși, inspecție anunțată, joi, de ministrul Culturii, George Ivașcu.