Valeriu Șuhan, noi afirmații legate de 10 august: Ce fel de politică penală și-a definit statul?
Redăm comentariul semnat de Valeriu Șuhan, despre condamnările cu suspendare primite de agresorii jandarmeriței, după incidentele din 10 augst 2018.
„10 August 2018 este o zi neagră pentru Statul Român. Motivele sunt multe și atât de diverse încât încercarea de a desluși ce și cum s-a-ntâmplat în Piața Victoriei, devine o provocare care cu greu poate fi dusă la îndeplinire. Manipularea însă, este singurul „reper” cert, dar subiectul este atât de vast, contradictoriu și controversat, încât, în lipsa informației complete, pe mine mă depășește. Îmi rămâne totuși în gând, ideea născându-se mai mult din intuiție decât din cunoașterea concretă a faptelor. Mare parte din ceața acoperind evenimentele acelea, a început să se mai ridice, pentru mine cel puțin, odată cu o știre care m-a uluit.
Anume, că cei șapte ( da, șapte ! ) agresori ai femeii-jandarm, la un pas de a fi linșată, au fost condamnați de către judecători, la pedepse cu… suspendare. Am citit de câteva ori știrea și nu mi-a venit să cred. Vă amintiți desigur că cei șapte nu s-au limitat „doar” la a-i aplica lovituri jandarmului-femeie, dar i-au luat și armamentul, respectiv pistolul și muniția pe care le-au luat cu ei, așa, de amintire. Îmi cer scuze, vă rog… Cu așa ceva, nu trebuie glumit totuși.
Orice glumă, cât de mică, e un afront la adresa doamnei respective, a instituției pe care o reprezenta, a Statului Român, până la urmă. Asta, pentru că instituția aceea, adică Jandarmeria, este o componentă a sistemului național de apărare, investită prin lege, să îndeplinească misiuni specifice, pentru și în numele Statului Român. Ori, ce face Măria Sa, Statul Român? Deși este bătut cu bestialitate și batjocorit „la greu”, ba i se mai fură și pistolul cu muniție cu tot, prin intermediul reprezentanților săi, inamovibili desigur și onorabili pe măsură, la judecători mă refer în mod evident, hotărăște „în numele legii”, că ororile celor șapte nu sunt fapte suficient de grave pentru a fi pedepsite exemplar, iar autorii trimiși în pușcărie.
Mă-ntreb, retoric fără-doar și-poate, ce fel de politică penală și-a definit Statul Român? În ce măsură acest stat este în stare să-și apere cetățenii, dacă el nu se poate apăra pe sine? În ce măsură judecătorul își înțelege rolul său în societate, dar mai ales, în ce măsură este el la adăpost de amestecul unor alte interese și în ce măsură e capabil să reziste lor? Zilei negre de 10 August 2018 i se adaugă o alta, de aceeași culoare funebră, cea în care cei șapte agresori au fost practic, iertați. Până la urmă, e ca și cum n-ar fi făcut nimic… Îmi este foarte greu să îmi mai închipui viitorul României.
Am folosit intenționat numele țării mele, tocmai pentru a marca faptul că pentru mine, între țara mea România și actualul Stat Român, există o diferență tot mai accentuată. Din păcate… Dar asta e doar, părerea mea. Să dea Dumnezeu să n-am dreptate… PS Adăugați vă rog, hotărârea de acum câteva zile de achitare a traficanților de carne vie din Țăndărei…”
Cei 7 bărbați acuzați că au lovit-o pe femeia jandarm la protestul din 10 august 2018 au fost condamnați închisoare cu suspendare, pedepsele dispuse de Judecătoria Sectorului 1 fiind între 1 an și 2 ani și 8 luni, decizia nefiind definitivă. Tânăra jandarm trebuie să primească 10.000 euro daune.