Vasile Creștin și alte două persoane din dosarul fraudelor bancare de 85 de milioane de euro au primit mandate de arestare

Curtea de Apel București (CAB) a decis, luni, emiterea unor mandate de arestare în lipsă pentru Vasile Creștin, Constantin Irinel Militaru și Mihăiță Cătălin Rușitoru, numărul arestărilor din dosarul fraudelor bancare de 85 de milioane de euro ajungând astfel la 14.

Instanța a admis astfel propunerea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de arestare preventivă în lipsă pentru 29 de zile a celor trei. Decizia CAB este executorie, zilele de arest preventiv urmând să fie contabilizate din momentul în care cei trei vor ajunge în detenție.

Instanța a amânat pentru luni luarea unei decizii în cazul celor trei pentru a putea fi îndeplinite procedurile de citare a învinuiților.

În acest dosar, au mai fost arestate, sâmbătă și duminică, alte 11 persoane, respectiv Adrian Martiș și Andrei Nanu, ambii directori la BRD, Andrei Suditu, Claudia Maria Peter (persoană care se afla în cercul foarte apropiat de relații al lui Vasile Creștin și care executa întocmai dispozițiile date de către cei doi directori din BRD), Daniel Sandu, Diana Mihaela Gireadă (evaluator), Sava Tipa, Ioan Repede, Alexandru Ploscaru, Bogdan Florin Dinu și Livia Bobu.

Pentru alte nouă persoane, printre care Ioan Creștin și Marius Locic, CAB a dispus interdicție de a părăsi țara pe perioada cercetărilor.

Toți cei 20 fuseseră reținuți de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și prezentanți CAB cu propunere de arestare preventivă. De asemenea, pentru alte 21 de persoane, au fost emise ordonanțe de obligare de a nu părăsi țara timp de 30 de zile.

Deciziile CAB pot fi contestate la Înalta Curte de Casație și Justiție, care va decide definitiv dacă inculpații vor fi cercetați în stare de arest sau în libertate.

În acest dosar, anchetatorii au făcut, în 13 decembrie, 48 de percheziții în București și trei județe, fiind vizată o grupare coordonată de persoane influente din mediul de afaceri din Capitală care ar fi luat ilegal credite de la două bănci pentru 35 de firme cu sprijinul a șapte directori ai băncilor, prejudiciul fiind de 85 milioane de euro.

„Sub coordonarea unor persoane influente din mediul de afaceri din municipiul București, învinuiții au realizat beneficii financiare substanțiale prin săvârșirea de fraude bancare, respectiv prin obținerea în mod ilegal de credite de la două unități bancare, pentru un număr de 35 de societăți comerciale controlate de către membrii grupului infracțional organizat”, s-a arătat într-un comunicat de presă al DIICOT.

Procurorii susțin că membrii grupului infracțional ar fi fost sprijiniți de șapte directori generali sau directori comerciali ai unităților bancare, acuzați că ar fi coordonat procedurile de selecție a firmelor, ar fi dat avize pentru risc și ar fi aprobat creditele deși documentațiile firmelor nu întruneau cerințele legale. Totodată, gruparea ar fi fost sprijinită și de șase funcționari de la unitățile bancare, în cursul gestionării dosarelor de creditare.

Membrii grupării ar fi beneficiat și de sprijinul unor evaluatori autorizați, prin întocmirea unor rapoarte de evaluare pentru bunuri imobile estimate la valori mai mari decât cele reale, în vederea ipotecării acestora cu ocazia încheierii contractelor de creditare, potrivit procurorilor DIICOT.

În același dosar sunt cercetați și patru notari publici care ar fi încheiat și autentificat contractele de garanție ipotecară.

„Contractele de garanție ipotecară cu privire la aceste bunuri imobile erau încheiate și autentificate de către patru învinuite, având calitatea de notar public, prin supraevaluarea bunurilor imobile, raportat la valoarea de piață și la valoarea înscrisă anterior în contracte de vânzare – cumpărare încheiate cu privire la aceleași bunuri, actele fiind utilizate de către membrii grupării în vederea obținerii în mod ilegal a creditelor bancare”, au precizat procurorii DIICOT.

Notarii publici au în competență autentificarea contractelor de vânzare și a contractelor de ipotecă asupra bunurilor imobile, la cererea vânzătorilor, cumpărătorilor, sau constituitorilor ipotecari (debitori sau garanți), precum și a instituțiilor bancare și financiare nebancare. Obligația notarului public este de a verifica situația juridică a bunului imobil, modalitatea de dobândire a acestuia, și actele care stau la baza dobândirii proprietății, sarcinile existente asupra imobilului, precum și situația fiscală a proprietății, preciza, joi, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR).

„Notarii publici nu au nici competențe și nici calificarea necesară pentru evaluarea bunurilor aduse în garanție, această evaluare fiind făcută exclusiv la cererea băncilor, de către evaluatori agreați de acestea, atestați de ANEVAR (Uniunea Națională a Evaluatorilor Autorizați din România-n.r.) tocmai în acest scop. Contractele de credit încheiate de bancă nu fac obiectul cererilor de autentificare adresate notarilor publici”, susținea UNNPR.

BRD a anunțat, în 13 decembrie, că activitatea băncii nu este afectată de perchezițiile DIICOT la două dintre unitățile sale, în cadrul unor investigații cu privire la obținerea ilegală de credite de la mai multe bănci, precizând totodată că BRD cooperează cu autoritățile de mai multe luni asupra anchetelor în curs.

În 14 decembrie, BRD a precizat și că a descoperit, cu câteva luni în urmă, câteva scheme de finanțare ilegală și a sesizat organele penale, după care a întărit sistemele de control și a desfăcut contractele de muncă ale salariaților care nu au respectat normele și procedurile interne.

Volksbank a anunțat, în 13 decembrie că, în dosarul DIICOT privind fraude bancare în valoare de 85 milioane de euro, a sesizat autoritățile, încă din mai 2010, pentru credite obținute în baza unor documente falsificate și că expunerea băncii este de doar 8 milioane de euro.