Prima pagină » Știri » VESTE BUNĂ pentru România. Ce se întâmplă cu micii românești de la 25 iunie

VESTE BUNĂ pentru România. Ce se întâmplă cu micii românești de la 25 iunie

VESTE BUNĂ pentru România. Ce se întâmplă cu micii românești de la 25 iunie
Micii produși în România vor putea fi exportați în țările UE, de la 25 iunie, după ce europenii au făcut o derogare de la regulamentul de folosire a bicarbonatului de sodiu.

Regulamentul CE care permite folosirea bicarbonatului de sodiu pentru fabricarea micilor a fost publicat, joi, în Jurnalul Oficial al UE, astfel că, începând cu 25 iunie, acest produs va fi putea fi exportat în toate țările Uniunii Europene.

României i s-a făcut o derogare pentru folosirea bicarbonatului de sodiu și a altor aditivi necesari preparării pastei de mici, prin Regulamentul nr. 601/2014 al Comisiei din 4 iunie de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește categoriile de carne și utilizarea anumitor aditivi alimentari în preparatele din carne.

Documentul a fost publicat, joi, în Jurnalul Oficial al UE, astfel că, de la 25 iunie, micii vor putea fi exportați în spațiul comunitar, după mai bine de un an în care au existat preocupări cu privire la pregătirea micilor după rețeta tradițională, care presupune folosirea bicarbonatului de sodiu și a altor aditivi alimentari, interziși de Uniunea Europeană în produsele din carne.

În Anexa II, se arată că pentru prepararea micilor se pot folosi carbonați de sodiu, acid carminic (colorant roșu), precum și zaharuri și melase caramelizate.

Controversele au apărut în vara anului trecut, înainte de intrarea în vigoare, la 1 iunie 2013, a unui regulament european care interzicea folosirea unor aditivi alimentari în produsele din carne. Printre aditivii interziși figurau bicarbonatul de sodiu, un conservant și un antioxidant folosiți în rețeta tradițională de mici.

„Bicarbonatul de sodiu se poate folosi în carnea crudă tocată, dar se poate folosi și când vrei să maschezi un miros al cărnii. De aceea, Uniunea Europeană nu l-a agreat. Prima rețetă cunoscută de mici datează din 1902 și specifică bicarbonatul în cantitate de 2-3 grame la un kilogram de carne. E folosit pentru a frăgezi compoziția și a păstra compoziția. Dacă nu se folosește bicarbonat, micul seamănă cu o chiftea”, explica, la 1 mai 2013, președintele Patronatului Romalimenta, Sorin Minea.

„Vina noastră a fost că nu ne-am trezit foarte devreme să cerem introducerea bicarbonatului într-un produs tradițional. Au fost discuții sterile și ne-am trezit că se interzice”, mai preciza Sorin Minea, adăugând că se va putea obține o derogare de la Comisie.

La 20 februarie 2014, Comitetul Permanent pentru Lanțul Alimentar și Sănătatea Animalelor (SCFCAH) a decis să amâne proiectul de regulament al Comisiei care autorizează folosirea aditivilor necesari pastei de mici pentru luna iulie a acestui an.

„Intenția a fost de a vota în cadrul SCFCAH folosirea mai multor aditivi pentru anumite produse tradiționale, printre care și micii românești”, a precizat atunci, pentru MEDIAFAX, Aikaterini Apostola, ofițer de presă al comisarului pentru sănătate, Tonio Borg.

„În cele din urmă, votul nu a mai avut loc, dar discuțiile cu statele membre vor continua și chestiunea va fi introdusă din nou pe agenda SCFCAH”, a mai spus Apostola.

Potrivit unor surse europene, mai multe state, printre care Germania și Olanda, s-au opus proiectului.
La rândul său, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a precizat că proiectul a fost supus discuției, pentru a decide dacă se poate întruni o majoritate calificată (minim 260 voturi din total 352).

„Cu toate că niciun stat membru nu a avut obiecții la solicitările României, unele din aceste state au precizat că nu pot vota în favoarea propunerii, datorită solicitărilor producătorilor naționali, solicitări care nu au putut fi incluse în prezentul proiect. În esență, este vorba de interesul acestora privind extinderea listei cu aditivi care nu sunt utilizați în produse tradiționale”, se arată într-un comunicat al MADR.

Din cauza acestei situații, s-a decis să nu supună votului proiectul de regulament, „evitând astfel reluarea întregului proces de la zero (opiniile favorabile cumulau 247 voturi)”, a mai precizat Ministerul Agriculturii.
În cele din urmă, amânarea nu a mai durat până în iulie.

Potrivit unor surse europene, la presiunea mai multor state, inclusiv al României, Comitetul SCFCAH s-a reunit la 10 martie pentru a lua o decizie în privința modificării listei aditivilor. România a obținut derogarea pentru folosirea bicarbonatului și a carminului în pasta de mici. Derogarea obținută permite folosirea acestor doi aditivi doar pentru prepararea pastei de mici, dar va rămâne interzisă pentru alte produse. Totodată, decizia SCFCAH a permis României să exporte mici în Uniunea Europeană.

Decizia a fost salutată și de comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloș.

„Atunci când există argumente, atunci când există o bună coordonare între industrie și autoritățile responsabile la nivel național și european, rezultatele sunt pozitive. Mă bucur că serviciile Comisiei Europene, în special Direcția Generală pentru Sănătate coordonată de colegul meu Tonio Borg, au tratat cu atenție o problemă atât de importantă pentru cei de acasă și că, după întâlnirea de pe 20 februarie, s-au mobilizat într-un timp foarte scurt pentru a pune cererea României din nou pe agenda comitetului”, a declarat comisarul Cioloș.

Citește și