Veste bună pentru românii care au credite în FRANCI elvețieni: TB decide ca o româncă să-și plătească creditul în CHF la cursul de la semnarea contractului
Instanța a constatat caracterul abuziv al unora dintre clauzele stipulate în convenția de credit bancar și a dispus „înghețarea cursului de schimb valutar CHF-LEU, pentru efectuarea plăților în temeiul contractului sus menționat, la valoarea de la momentul semnării contractului, respectiv, la valoarea 1,8894 lei/CHF”.
Conform deciziei luate pe 1 iulie, care nu este definitivă, banca în cauză – OTP Bank – este obligată să procedeze la calcularea ratelor aferente contractului de credit în funcție de valoarea leu/CHF de la momentul semnării contractului, aceste rate urmând să fie recalculate de la data semnării contractului și până la sfârșitul perioadei de contractare, respectiv, 01.07.2037.
Reclamanta, Maria Apostol, ar urma să achite ratele aferente creditului contractat la valoarea de 1,8894 lei/CHF.
Mai mult, instanța obligă banca să plătească reclamantei sumele achitate în plus în temeiul contractului de credit, rezultate din diferența de curs valutar valabil de la momentul efectuării fiecărei plăți și cursul valutar valabil de la data semnării contractului, sume la care urmează să se calculeze si dobânda legală aferentă, calculată de la data încasării fiecărei sume nedatorate și până la achitarea integrală a acestora de bancă.
TB a mai constatat și caracterul abuziv al unei clauze privind comisionul de acordare a creditului și a decis ca banca să îi plătească reclamantei suma de 6.359 CHF în echivalent lei la cursul BNR din data efectuării plății, sumă la care urmează să se calculeze și dobânda legală aferentă, calculată de la data încasării acestei sume nedatorate și până la achitarea integrală a acesteia de către pârâte.
Pe de altă parte, instanța a respins cererea reclamantei privind restituirea creditului în lei.
Banca este obligată să plătească reclamantei suma de 11.160 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Decizia poate fi contestată în 30 de zile de la comunicarea motivării.
Francul elvețian s-a apreciat puternic de pe 15 ianuarie, când banca centrală a Elveției (SNB) a decis să renunțe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro, introdus în septembrie 2011, la momentul la care francul era aproape la paritate față de euro. Numai în prima zi după decizia SNB, francul s-a apreciat cu 22,4% față de leu, de la 3,7415 lei/CHF la 4,3287 lei/CHF, și a continuat să crească, atingând un maxim de 4,5817 pe 23 ianuarie.
Până în prezent, cursul a oscilat între 4,1 – 4,3 lei/CHF.
Clienții cu credite în franci elvețieni au protestat în iunie la Guvern și, în lunile ianuarie-februarie, în fața Parlamentului, cerând autorităților rezolvarea crizei CHF prin adoptarea unei legi de conversie în lei, la un curs istoric plus un maxim de 20%.
Propunerea a fost dezbătută în Comisia Buget-Finanțe din Camera Deputaților, unde s-a încercat pentru o vreme găsirea unei soluții. Reprezentanții băncilor și ai BNR au susținut însă că o asemenea rezolvare legislativă nu ar fi consituțională, afectând funcționarea unei piețe libere, și au convins parlamentarii în final, prin vocea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, că soluțiile trebuie găsite de fiecare bancă în parte împreună cu clienții, pe calea negocierii, pentru a se ajunge la împărțirea poverii.
Debitorii au reclamat individual, în repetate rânduri, că negocierile au loc doar la nivel declarativ, însă în realitate instituțiile de credit nu negociază soluțiile cu clienții, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.
Grupul clienților cu credite în franci a demarat în martie, împreună cu Asociația Unilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), un proces de negociere cu șapte bănci (Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Românească, OTP și Credit Europe Bank) pentru 1.500 de persoane, în baza unei împuterniciri notariale.
Dintre acestea, doar Volksbank, în urma preluării de către Banca Transilvania, a înaintat clienților o ofertă concretă, prin care banca preia o parte din povara creditului.
Potrivit ultimelor date ale BNR, în bilanțurile băncilor românești figurau la 1 ianuarie 65.495 de credite în franci elvețieni, față de 75.000, cât comunicase la momentul apariției crizei, pentru finalul lunii noiembrie.
Din totalul acestora, clienții au solicitat băncilor soluții de conversie sau restructurare pentru 36.546 de împrumuturi, încluzând și creditele de la Volksbank, preluată de Banca Transilvania, singura care a avut o ofertă publică de conversie cu reducere substanțială.
Din cele peste 36.000 de cereri, instituțiile de credit au soluționat până la începutul lunii iunie 15.954, din care circa 40% au reprezentat conversii, iar restul restructurări (inclusiv clienții Volksbank). Restul de 20.000 de cereri se află în lucru, fără a se garanta vreo soluționare.
În realitate, având în vedere că multe instituții bancare și-au externalizat creditele în CHF către băncile-mamă sau vehicule din alte țări (Olanda, spre exemplu), totalul împrumuturilor în franci elvețieni ajung la circa 100.000-120.000.