Viața în „Academia infractorilor”: „Nu aveam voie să ieșim din casă, nici măcar în curte, Țâță având cheile, iar cei mai vechi fiind de pază noaptea”

Adrian Botez, zis „Țâță”, avea niște bocanci speciali cu vârf din metal, cu care îi lovea pe membrii grupării, potrivit mărturiilor citate de surse.

„Nimeni nu putea vorbi neîntrebat ori să pună întrebări”, povestește un martor.

El mai relatează cum unul din membrii grupării, Vartic, a fost lovit cu pumnii și cu picioarele de Botez, care l-a amenințat și cu pistotlul, pentru că își accesase contul de Facebook, lucru interzis de către lider care le spunea mereu celor din AIR că pot fi astfel urmăriți, conectați unii de alții și prinși.

Programul tuturor era unul de tip militar, era dată scularea ca la armată, apoi timp de 15 – 20 de minute aveam înviorarea, dar nu aveau voie să iasă afară, ci totul se executa înăuntru.

„Nu aveam voie să ieșim din casă, nici măcar în curte, Țâță având cheile, iar cei mai vechi fiind de pază noaptea, căci ei dormeau ziua. Pot preciza că am văzut la Adrian zis ‘Țâță’ un pistol cu bile despre care am aflat ulterior că era legal deținut de către soția sa, dar și o armă automată, un Kalașnikov, de culoare argintie (fusese lustruit cu șmirghel), pe care Adrian zis ‘Țâță’ îl folosea pentru intimidarea celor prezenți și pentru amenințări”, spune un martor.

El mai arată că, „după un timp de la intrarea în casă”, „Țâță” l-a întrebat amănunte despre familia sa și că știa unde locuiește.

„Pregătirea nu era numai fizică, era și psihică, pentru anchetă, urma dacă eram prinși să susținem că avem alte identități (unii chiar aveau și buletine false), să nu vorbim cu poliția, să nu trădăm colegii”, au mai spus martorii la audieri, potrivit surselor citate.

Procurorii DIICOT au reținut, vineri, 14 persoane, în dosarul cunoscut sub numele de „Academia infractorilor români”, ei dispunând ca alți trei membri ai grupării să fie cercetați sub control judiciar.

Potrivit unor surse din cadrul structurii, s-a pus în mișcare acțiunea penală și față de liderul grupării, interlopul Adrian Botez, zis „Țâță”, el fiind încarcerat în prezent, ca urmare a faptului că a fost condamnat la zece ani de închisoare.

Cele 14 persoane reținute și liderul grupării urmează să fie prezentați instanței su propunere de arestare preventivă, la Tribunalul București.

Ancheta DIICOT în dosarul hoților din magazine de lux a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale instituției, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Urmărirea penală în acest caz a însemnat implicarea a aproximativ 200 de anchetatori de la SRI, Direcția Operațiuni Speciale (DOS), Investigații Criminale, Jandarmerie și DIICOT, care au lucrat în colaborare cu alți oameni ai legii din străinătate, potrivit surselor citate.

Anchetatorii au făcut, joi, 54 de percheziții în acest dosar. Până la acest moment, oamenii legii au găsit bijuterii și ceasuri scumpe și au pus sechestre pe bunuri mobile, imobile, dar și pe autoturisme de lux. Între acestea, în custodia autorităților din Neamț, a ajuns și o mașină Rolls Royce de culoare mov.

Potrivit surselor citate, vehiculele sechestrate urmează să fie aduse în Capitală.

Sursele judiciare arată că gruparea acționa în baza unui cod impus de interlopul Adrian Marin Botez, zis „Țâță”.

Înainte de a fi acceptați în bandă, oamenii lui Botez trebuiau să semneze un regulament, care conținea obligații și sancțiuni, și să completeze un formular în care menționau date legate de familie și situația medicală. La acest dosar era atașată și o fotografie și fire de păr, pentru ca, în caz de nevoie, să fie indentificați după ADN. Aceste măsuri sunt impuse, de altfel, și cadrelor militare.

Procurorii au ajuns la concluzia că membrii grupării închiriau, de regulă, case care aveau curte, dar aceasta nu erau folosite niciodată. Toate imobilele în care se făceau antrenamente aveau geamuri izolate cu folie neagră, iar hoții erau aduși la aceste locații cu pungi de culoare închisă pe cap, au mai menționat sursele citate.

Toate activitățile grupării se desfășurau în interiorul casei, unde erau amenajate săli de antrenament ce conțineau aprate de forță. Alimentația și obiectele necesare întreținerii persoanelor care aderau la această grupare infracțională erau asigurate de iubitele și concubinele liderului grupării, mai spun sursele citate.

Potrivit oamenilor legii, spargerile se făceau după un program stabilit în detaliu. Astfel, doi membri ai bandei, îmbrăcați cu haine scumpe, uneori chiar și în costume Armani, intrau în magazinul care urma să fie spart. Ei imobilizau paznicul sau paznicii magazinului, iar mai apoi, intrau alți membri ai grupării care, folosindu-se de ciocane, baroase sau topoare spărgeau toate vitrinele. Ulterior, în incinta magazinului intrau alte persoane care aveau ghiozdane poziționate în față, în care puneau toate bijuteriile luate din vitrine.

Sursele citate explică faptul că taberele grupării se regăseau la periferiile orașelor în care urmau să dea spargerile. După ce furau din magazine, fiecare membru al clanului pleca într-o direcție diferită față de ceilalți hoți.

Anterior spargerilor, infractorii săpau gropi, în care ascundeau, ulterior, bunurile furate. Mai apoi, venea un alt membru care lua „prada” și astupa groapa.

Procurorii DIICOT au făcut, joi, 54 de percheziții, la o rețea de hoți, coordonată de interlopul Adrian Marin Botez, persoanele vizate fiind suspectate că, în ultimii doi ani, au furat bijuterii și ceasuri în valoare totală de aproximativ zece milioane de euro, din magazine de lux din Europa.

În urma acțiunii, au fost duse la audieri 22 de persoane, suspectate de tâlhărie și furt.

Hoții au acționat, în ultimii doi ani, în țări precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda, Croația sau Slovenia, ei furând, din magazine de lux, bijuterii și ceasuri, în valoare totală de zece milioane de euro, conform anchetatorilor.

Gruparea era organizată după reguli militare și, mai mult decât atât, liderul acestei rețele a înființat „Academia infractorilor români”, potrivit sursei citate.

Liderul acestei rețele organizate era interlopul Adrian Marin Botez, prins în 16 ianuarie, după ce a fost căutat mai mult de șase luni, el fiind eliberat din arestul Capitalei, deși fusese condamnat la zece ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu.

Adrian Marin Botez a fost lăsat să plece de subofițeri de la arestul Poliției Capitalei, deși primiseră o minută de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare.

Cei trei subofițeri de la arestul Poliției Capitalei care l-au lăsat liber pe Adrian Botez, după ce acesta a fost condamnat definitiv pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu, sunt cercetați de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 4, pentru neglijență în serviciu.

Cercetările au fost deschise după ce, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2014, la arestul Poliției Capitalei a venit o minută de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. Angajații de la arest ar fi interpretat în mod greșit documentul trimis de instanță și ar fi crezut că Botez trebuie de fapt pus în libertate, astfel că acesta a fost eliberat în acea noapte. Adrian Botez a fost dat atunci în urmărire, polițiștii reușind să îl prindă după mai bine de șase luni.

Eliberarea din greșeală a lui Adrian Botez a determinat luarea unor măsuri speciale de protecție pentru șeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Felix Bănilă, și pentru familia acestuia. Protecția pentru Felix Bănilă a fost luată la solicitarea acestuia, după ce prim-procurorul a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de amenințare din partea interlopului băcăuan, expediată din arestul Poliției Capitalei cu o noapte înainte ca acesta să fie eliberat din greșeală. Șeful Parchetului Bacău este cel care a desfășurat ancheta în dosarul în care Adrian Botez, zis „Țâță”, a fost condamnat pentru tentativă de omor.

În urma verificărilor interne făcute de Poliția Română, Mihai Pruteanu, care se afla atunci la conducerea Poliției Capitalei, a fost sancționat cvu avertisment. Ulterior, Pruteanu a fost eliberat din funcție, la cerere, de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

Adrian Marin Botez, zis „Țâță”, și alți șapte bărbați care, în 2011, au vrut să-l omoare pe Dumitru „Puiu” Mironescu au fost condamnați definitiv, în 30 iunie 2014, la pedepse cu executare cuprinse între nouă și doisprezece ani de închisoare, în dosarul cunoscut ca „Bariera”.

Ceilalți șapte condamnați – Claudiu Laurențiu Păvalucă, Cătălin Bogdan Rusu, Constantin Manea, Vlăduț Romeo Zîmbrean Sbranca, Vasile Stoleru, Valentin Dorin Păvălucă și Constantin Cătălin Crăciun – erau toți în arest la data condamnării definitive.

Adrian Marin Botez, dat în urmărire națională din mai 2011, fusese prins în apropierea instanței supreme, în luna mai 2014, chiar în ziua când se judeca dosarul său de tentativă de omor, ulterior fiind dus în arestul Poliției Capitalei.

Dumitru Puiu Mironescu a fost victima unei tentative de asasinat, în 14 februarie 2011, în zona trecerii la nivel cu calea ferată de la Lilieci, din municipiul Bacău, agresiune comisă de mai multe persoane din anturajul lui Adrian Botez.

Adrian Botez îl considera pe Dumitru Mironescu implicat în asasinarea lui Gheorghiță Mararu, care a fost împușcat de Cristian Chilat, zis „Falău”, în noiembrie 2010, în răfuiala de la Cafe Latino, din municipiul Bacău. În aprilie 2012, Falău a fost condamnat definitiv la 19 ani de închisoare pentru omor calificat, tentativă la omor calificat și nerespectarea regimului armelor.