Replica sa survine la doar nouă zile de la comunicatul Greenpeace. Pe 22 ianuarie 2020, cei de la Greenpeace afirmau că AFM prevede un buget de cheltuieli „indirecte” generos.
Mai exact, spun cei din ONG-ul de mediu, 13% dintre fondurile atrase de AFM de la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) din fonduri europene (peste 13 milioane de euro) sunt folosite, conform informațiilor de la AFM și ministerul de resort, pe cheltuieli precum dezvoltarea aplicației informatice care gestionează înscrierile în program, informare și publicitate, auditul financiar extern, respectiv salariile echipei de management proiect.
„Cu aceste fonduri, AFM ar fi putut să finanțeze alte peste 3.000 de instalații fotovoltaice”, menționau vocile autorizate ale Greenpeace.
„Prosumatorii așteaptă de un an și jumătate ca această finanțare să ajungă la ei. Acest program a fost măcinat de promisiuni, amânări repetate și chiar de suspiciuni de fraudă și, din păcate, nu înregistrează niciun progres real. Suntem surprinși de costurile mari ale proiectului, le considerăm nejustificate ținând cont de rezultatele slabe. AFM trebuie să explice pentru ce a bugetat aceste fonduri și care au fost realizările de până acum”, declara Marian Mândru, coordonator de campanie la Greenpeace România.
Replica AFM nu s-a lăsat mult așteptată. Astfel, vineri, 31 ianuarie 2020, cu ocazia unei conferințe de presă, Ion Vasile, vicepreședintele AFM, a precizat că informația conform căreia s-au cheltuit 13 milioane de euro fără a fi montat niciun panou fotovoltaic nu ar fi reală.
În plus, el a menționat că niciun euro din cele 13 milioane de euro nu ar fi fost direcționat până la această oră către salarii.
„Aș vrea să lămuresc o informație care a fost vehiculată în presă, de curând. Mă refer la informația conform căreia s-au cheltuit 13 milioane de euro fără a fi montat niciun panou fotovoltaic. Țin să vă precizez că aceasta nu este o informație reală. 13 milioane înseamnă diferența de buget dintre suma ce înseamnă construcții montaj, panouri și sistemele auxiliare, iar această diferență de 13 milioane înseamnă salarii, publicitate, audit care sunt necesare derulării și implementării acestui proiect”, a spus vicepreședintele AFM. „Din cele 13 milioane, până acum au fost cheltuite doar 18.000 de euro (…) cu softul de evaluare al cererilor de finanțare. Până acum, decontul a fost făcut de la AM POR pentru această sumă, însă, pentru salarii nu s-a tras niciun ban. Deși pare mare, această sumă este una care este împărțită pe 35 de luni. Aceasta este perioada în care trebuie să implementăm acest proiect. Suma nu este una totală care va fi trasă, ci va fi parțial, în funcție de orele pe care le lucrează fiecare angajat în evaluare, implementare și monitorizare a acestui proiect”.
Programul „Casa Verde Fotovoltaice”, un pionierat
Pe de altă parte, Ion Vasile a aprecizat că programul „Casa Verde Fotovoltaice” păstrează și el trendul deficiențelor pe care le-a găsit în activitatea AFM. În acest context, oficialul instituției citate a arătat cu degetul către ghidul de finanțare a proiectelor derulate prin acest program.
„Programul «Casa Verde Fotovoltaice» este un pionierat, având în vedere că prin acest proiect noi punem pe picioare conceptul de prosumator. Una dintre deficiențele majore a fost ghidul de finanțare, care a fost prost elaborat și care a avut multe deficiențe care au pus beneficiarul pe drumuri; (…) a cheltuit timp, a cheltuit bani. Nu ni se pare normal ca pentru el să depună (n.r. – dosarul) instalatorul, așa cum a fost scris ghidul. Ar fi fost normal ca beneficiarul să fie persoana care implementează proiectul și să aibă posibilitatea, după acest proiect este aprobat, să aleagă unul dintre cei 250 de instalatori validați de AFM”, a apreciat vicepreședintele instituției.
Totodată, el a spus că unii din edilii țării apelează la programe derulate de AFM doar pentru a-și crea imagine. Vasile a exemplificat în acest sens lipsa de interes pentru programele „Casa Verde Fotovoltaice” și pentru „Infrastructura de alimentare verde pentru municipii”.
„Foarte multe primării aplică la programele interesante pentru imagine. Programe care sunt necesare pentru populație, programe care sunt necesare pentru viitorul nostru, nu sunt băgate în seamă, cum este și acest «Casa Verde Fotovoltaice» pentru locuințe izolate, unde primarii nu văd această nevoie. La fel cum avem o problemă – avem o sesiune deschisă de aproape un an de zile pentru stațiile de reîncărcare pentru autovehiculele electrice. Pentru Municipiul București sunt alocate 23 de milioane de euro. Aceasta a fost o sesiune care s-a tot prelungit. Sesiunea o vom termina la 31 martie 2020. Bucureștiul nu a venit cu proiect. Bugetul total acordat programului «Infrastructura de alimentare verde pentru municipii» este de 92 de milioane de euro.
Anunțat la mijlocul lui 2018, programul Casa Verde Fotovoltaice al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) nu a ajutat încă nici măcar un cetățean să devină prosumator, adică să își producă singur energia din surse curate, susțin cei de la Greenpeace.
„Conform informațiilor furnizate, la solicitarea Greenpeace România, de AFM și de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), peste 13 milioane de euro sunt alocați în proiect (și probabil, parțial cheltuiți) unor cheltuieli colaterale precum dezvoltarea unei platforme informatice, publicitate sau salariile echipei de proiect”, anunța la data de 22 ianuarie 2020, același ONG de mediu.
Prosumatorii sunt cei care nu doar consumă energie din rețeaua electrică, ci și produc si livreaza energie din surse regenerabile.
Sursă foto: Gândul