Procurorii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție au cerut instanței arestarea preventivă pentru 30 de zile lui Ion Bejeriță, Axente Obrejan, Petrișor Lincan și Vasile-Tailor Căcărează.
Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București a respins cererea și a dispus plasarea în arest la domiciliu a celor patru inculpați. Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel București, care va decide definitiv dacă cei patru inculpați rămân în arest la domiciliu, vor fi arestați preventiv sau cercetați sub control judiciar.
Ion Bejeriță este acuzat de evaziune fiscală, spălarea banilor și fals în înscrisuri sub semnătură privată, Axente Obrejan, de evaziune fiscală, spălarea banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălarea banilor, Petrișor Lincan este cercetat pentru complicitate la evaziune fiscală, complicitate la spălarea banilor și fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar Vasile Căcărează, pentru complicitate la evaziune fiscală, complicitate la spălarea banilor și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Potrivit procurorilor, cei patru inculpați, toți administratori ai unor societăți comerciale, în intervalul 2008-2014, au înregistrat în documentele financiar-contabile ale societăților peste 200 de facturi fiscale privind operațiuni nereale de achiziții de bunuri și de prestări servicii, emise de firme, unele reale, altele de tip „fantomă”, urmărind diminuarea bazei de calcul pentru impozitul pe profit și TVA.
Anchetatorii spun că mecanismul evazionist pus la punct de inculpați viza trei tipuri de relații comerciale cu trei tipuri de parteneri. Astfel, aceștia au derulat relații comerciale reale cu parteneri cărora le-au vândut bunuri sau pentru care au prestat servicii, printre care primării, consilii locale, regii naționale, societăți pe acțiuni, în urma cărora firmele implicate ar fi avut de plătit TVA, impozit pe profit și impozit pe dividende către bugetul de stat.
De asemenea, inculpații ar fi derulat relații comerciale fictive, prin care s-ar fi disimulat achiziții intracomunitare de autocamioane, utilaje, accesorii și piese de schimb, „cu scopul de a diminua obligațiile de plată către bugetul statului prin majorarea artificială a valorii acestora și a deducerii TVA (TVA deductibilă care nu ar fi existat în cazul achizițiilor intracomunitare directe, cărora li s-ar fi aplicat taxarea inversă)”, susțin procurorii.
„De asemenea, pentru a da aparența legalității tranzacțiilor comerciale și a ascunde achiziția prin interpuși în sensul că respectivele utilaje și autocamioane ar fi fost efectiv folosite de firmele interpuse, participând la realizarea de venituri pentru aceste firme (interpuse), înainte de așa-zisa vânzare efectivă, acestea erau închiriate (sau folosindu-se de ele se executau diverse lucrări) tot în favoarea acestor firme, care ulterior achiziționau respectivele utilaje și mijloace de transport”, au scris procurorii în referatul cu propunerea de arestare.
Cei patru inculpați sunt suspectați și că au derulat relații comerciale fictive stornate ulterior, desfășurate în cea mai mare parte cu firme afiliate sau partenere, prin care s-a urmărit amânarea plății TVA și neplata acesteia prin înregistrarea achizițiilor comerciale fictive de la firmele interpuse și regularizarea TVA de plată cu TVA deductibilă fictivă.
„Facturile aferente acestor relații comerciale au fost ulterior stornate. De asemenea, respectivele facturi nu au fost întotdeauna plătite, marfa (care, de fapt nu exista) rămânând, de cele mai multe ori, în custodie la vânzător”, au precizat procurorii.
Majoritatea firmelor interpuse au fost radiate după derularea relațiilor comerciale fictive, cele care au rămas în funcțiune fiind în insolvență și înstrăinate unor cetățeni străini.
Cei patru inculpați mai sunt suspectați că au dispus efectuarea de transferuri bancare din conturile firmelor pe care le administrau în conturile societăților înstrăinate, cunoscând că banii provin din evaziune fiscală. În acest fel, susțin anchetatorii, inculpații au încercat să dea o aparență de legalitate achizițiilor efectuate și să realizeze o „albire” a acelor sume, care ulterior erau ridicate în numerar, fără vreo justificare legală.
Procurorii au pus sechestru asigurător pe două terenuri și două clădiri din Caransebeș, județul Caraș-Severin, care îi aparțin lui Ion Bejeriță, precum și pe opt imobile ale lui Axente Obrejan. De asemenea, printr-o ordonanță anterioară, a fost pusă poprire pe suma de 10.585.691 de euro aflată într-un cont al lui Bejeriță.
Anchetatorii făcut, marți, 14 percheziții în județele Caraș-Severin, Mehedinți, Olt, Timiș și Teleorman, la sediile sociale și punctele de lucru ale unor firme de construcții, precum și la domiciliile unor persoane, printre care și oamenii de afaceri Ion Bejeriță și Axente Obrejan, cei doi fiind fini ai deputatului PSD Ion Mocioalcă, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
„În cauză, 22 de persoane sunt bănuite de săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani, prin care s-a creat un prejudiciu total de peste 10 milioane de euro. Dintre acestea, 4 au fost reținute, iar față de alte 12 s-a dispus măsura controlului judiciar”, a precizat Poliția Română, într-un comunicat de presă.
Vicepreședintele PSD Caraș-Severin Ion Bejeriță mai este vizat într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, în care prejudiciul este de cinci milioane de lei. În această cauză, în iulie 2014 fost făcute percheziții la mai multe adrese, printre care și locuința lui Bejeriță și domiciliul lui Axente Obrejan.