Victimele torționarului Ion Ficior, audiate de procurorii Parchetului General
Parchetul General a început audierile în dosarul torționarului Ion Ficior. Primii audiați sunt supraviețuitorii lagărului de la Periprava pe care l-a condus Ion Ficior. Astăzi a fost audiat Octavian Bjoza, deținut politic condamnat la 8 ani de închisoare, care a stat la penitenciarul condus de Ficior timp de patru ani. Torționarul urmează să fie audiat joi 24 octombrie la Parchetul General.
Pe numele lui Ficior, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus, pe 19 septembrie, o plângere penală în care este acuzat că prin acțiunile sale ar fi cauzat moartea a 103 deținuți.
Gândul în parteneriat cu Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a prezentat profilul complet al lui Ion Ficior, al doilea torționar comunist identificat de autorități. Ficior, cel care a condus în perioada 1960-1963 lagărul de deținuți politici de la Periprava din Delta Dunării. Pe numele său IICCMER a depus o plângere penală pentru genocid.
Documentele oficiale trimise la Parchetul General arată că sub mandatul lui Ficior în penitenciarul de la Periprava au decedat 103 deținuți, o mare parte dintre ei murind de foame. Supraviețuitorii lui Ficior au declarat pentru gândul că la Periprava ar exista o groapă comună. Până acum nici o instituție a statului nu a verificat aceste informații. IICCMER a deschis un șantier arheologic pentru a confirma existența acestei gropi comune.
În perioada 1958-1963 când la conducerea lagărului Periprava a fost torționarul Ficior, inițial ca locțiitor și ulterior comandant, la primăria din localitate au fost înregistrate 103 decese. Acești morți au provenit toți de la lagărul condus de Ficior. O statistică a IICCMER arată că în perioda decembrie `59 – iunie `60 au decedat 44 de deținuți. O umbră de îndoială asupra modului în care morții de la penitenciar erau raportați în documentele oficiale rezultă și din faptul că uneori ofițerii raportau câte trei sau patru decese în aceeași zi.
Octavian Bjoza a confirmat pentru gândul că a fost audiat de procurorii care l-au chestionat despre activitatea și faptele torționarului Ficior. Într-un interviu pentru Gândul, Octavian Bjoza a povestit pe larg cum acționa Ion Ficior.
Fostul deținut spune că Ficior bătea deținuții în funcție de ce expresie facială aveau. „Dacă te vedea trist, spunea: „Ce nu-ți convine? Crucea și Dumnezeii tăi. Dacă aveai fața luminată, așișderea. Te scotea în față și te bătea cu pumnii, cu bocancii. L-am văzut cu ochii mei. Avea o figură de bestie. Vișinescu și Ficior erau cunoscuți pentru brutalitatea lor”, spune Bjoza.
Fostul deținut confirmă că morții de la Periprava erau îngropați noaptea, în lanuri de stuf, fără preot, fără coșciug. „Noaptea, după orele unu, ne-au luat să îngropăm un deținut. Am mers prin întuneric fără vreo direcție anume. La un moment dat, ne-au oprit și am săpat o groapă. Am băgat cadavrul în groapă, fără coșciug și fără cruce. Uneori mai puneau un țăruș și notau cu un creion chimic. Nu se puneau cruci”, povestește Bjoza. Cadavrele erau îngropate la o adancime mai mică de 50 de centimetri. „La 50 de centimetri era apă. Lăsam cadvrele învelite în stuf”, relatează fostul deținut.
Cu propriii săi ochi a văzut cum a fost ucis un coleg deținut. La finalul zilei, la subcolonia Bac, deținuții erau încolonați și porneau în marș forțat spre dormitoarele improvizate pe un bac eșuat. Unul dintre deținuți a adormit. Când s-a trezit, coloana era la câțiva zeci de metri. A fugit spre coloană, dar un soldat a deschis focul. „El, săracu”, fugea să ne ajungă. Soldatul a deschis focul și l-a ciuruit pe loc. Comandantul îi instruia că dețnuții politici nu au altceva în cap decât să îi dezarmeze și le spunea că, dacă se apropie prea mult, trebuie să tragă”.