Victor Ponta comentează modificarea Codului Penal în Senat

Șeful Executivului a făcut aceste afirmații în cadrul unui interviu televizat la Digi 24, în contextul în care moderatorul i-a solicitat să-și exprime opinia în legătură cu modificările Codului de Procedură Penală făcute în Senat. Premierul a arătat că nu este senator și, deci, nu a participat la ședința Senatului, dar a spus că votul exprimat, de 88 pentru și 20 împotrivă, arată că modificările au fost acceptate de o largă majoritate.

„Dacă vrei să-ți faci treaba serios (…) în condiții de independență a justiției, lucrul este garantat și nu îl poate schimba nimeni în niciun fel, și în condiții de folosire a temeiurilor legale, lucru pe care sunt convins că îl fac și se va întâmpla”, a spus premierul.

El a arătat că modificările aduse de Senat nu vor împiedica activitatea procurorilor.

EXTERNE Autoritățile israeliene investighează INCENDIEREA unei moschei din Cisiordania

12:17

POLITICĂ România va face parte din SCHENGEN terestru de la 1 ianuarie 2025. Controalele la frontiere nu sunt excluse

12:14

„Poți să faci fără niciun fel de problemă, să documentezi dosare penale, așa am făcut eu și cei care eram procurori înainte de intrarea în vigoare, în februarie parcă, 2014, a noilor coduri, la fel au făcut procurorii DNA înainte și la fel vor face în continuare”, a spus Ponta..

Întrebat de ce au vrut senatorii să schimbe Codul de Procedură penală, premierul a repetat că nu este senator, nu a participat la ședință și că modificările au fost votate inclusiv de reprezentanții opoziției.

„Dacă erau doar voturile senatorilor PSD era mai ușor să răspund”, a spus Ponta.

Premierul și-a exprimat susținerea și pentru eliminarea punerii cătușelor celor cercetați, atunci când acești sunt însoțiți de polițiști în spațiul public, cu excepția persoanelor violente.

„Cătușele să fie folosite împotriva celor care sunt violenți și pun în pericol integritatea polițiștilor”, a spus Ponta.

El a adăugat că reglementarea a fost stabilită de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și prevede ca o persoana care nu este condamnată definitiv trebuie încătușată doar în măsura în care aceasta reprezintă un pericol.

„Și e un lucru bun”, l-a întrebat moderatorul pe prim-ministru.

„Dcă e o reglementare europeană, da, e un lucru bun. Adică, ce câștigați dumneavoastră personal din faptul că o femeie este încătușată?(…) Nu știu ce avem de câștigat dacă vedem o femeie cu cătușe, fără a fi condamnată definitiv”, a mai spus Victor Ponta.

Plenul Senatului a adoptat, luni, amendamentul la Codul Penal și cel de Procedură penală inițiat de Ioan Chelaru, Cristiana Anghel și Ovidiu Donțu, prin care „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice”, înlocuind sintagma de „suspiciuni rezonabile” din actuala lege.

Amendamentul, semnat de senatorii Cristiana Anghel (PC), Ovidiu Donțu și Ioan Chelaru (PSD) la proiectul pentru modificarea și competarea legii nr. 286/2009, privind Codul Penal și a legii nr. 135/2010, privind Codul de Procedură penală- L95/2015 a fost adoptat cu 91 de voturi „pentru” de plenul Senatului, după ce săptămâna trecută legea a primit raport de admitere în comisia juridică.

Potrivit amendamentului, alineatul 1 al Articolului 202 din actuala lege, care prevede că „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă „suspiciunea rezonabilă” că o persoană a săvârșit o infracțiune”, s-a modificat, prin amendament, cu următoarea formulare: „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă că o persoană a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală”.

Potrivit motivației senatorilor care au inițiat amendamentul, noua formulare este „mai apropiată de principiul de drept, consacrat, conform căruia cercetarea în stare de libertate este regula, iar dispunerea unor măsuri de arest să fie excepția.

Senatorii mai consideră că, în vechiul Cod de procedură penală, măsura arestării preventive față de un acuzat putea fi luată numai „dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală”, iar în noul Cod de procedură penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014 9 articolul 233) condiția de probe și indicii temeinice a fost înlocuită cu cea de suspiciuni rezonabile.

„Așa se face că de la începutul anului trecut, arestarea a devenit, dintr-o măsură excepțională, o regulă, fiind suficientă existența unui simplu denunț ca ea să poată fi luată. De aici, plimbarea cu cătușe a acuzațiilor în fața presei a devenit ceva cotidian, neexistând sancțiuni pentru încălcarea prezumției de nevinovăție prin afectarea imaginii persoanei”, se menționează în motivație.

Art 202 din Codul de Procedura Penala prevede, în varianta aflată în vigoare la acest moment, că „măsurile preventive (reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu, arestarea preventivă, n.red.) pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni”.

Proiectul de lege va ajunge în dezbaterea Camerei Deputaților, în calitate de for decizional.