Victor Ponta, de la New York: Ministerul Justiției a efectuat demersuri pentru Nicușor Constantinescu, legea SUA e diferită

„Din ce știu eu de la ministrul Justiției, pentru că l-am întrebat, Ministerul Justiției a făcut absolut toate demersurile prevăzute de legea română și legile internaționale, nu pentru că ar fi vrut Ministerul Justiției, dar asta e obligația, vine Parchetul și cu ordin de la judecată…s-au făcut. Care este rezultatul acestor proceduri ? Statele Unite au o legislație de alt tip decât a noastră” a spus Ponta, aflat la New York, la România TV.

El a adăugat că Nicușor Constantinescu nu se ascunde de justiție.

Curtea de Apel București (CAB) arată, în motivarea deciziei de arestare preventivă a lui Nicușor Constantinescu, că apărarea acestuia nu s-a bazat pe înscrisuri medicale credibile care să arate că „inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York”, la momentul cererii DNA.

În motivarea deciziei din 7 august prin care s-a menținut înlocuirea controlului judiciar cu arestul preventiv, Curtea de Apel București enumeră, printre argumente, mai multe constatări legate de documentele medicale prezentate de avocații lui Constantinescu.

„Afirmația apărării că la momentul la care se soluționa cererea (de înlocuire a măsurii preventive – n.r.) formulată de Direcția Națională Anticorupție, inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York nu se bazează pe vreun înscris medical credibil”, arată instanța.

În documentul citat se menționează că, inițial procurorul, apoi judecătorul de drepturi și libertăți, respectiv cel de cameră preliminară, i-au permis lui Nicușor Constantinescu să părăsească teritoriul României, succesiv, din aprilie 2014 până la 1.07.2014, în vederea efectuării unei intervenții chirurgicale. „

„Întrucât ultima zi până la care inculpatul avea permisiunea judecătorului de a se afla în afara teritoriului țării era 1.07.2014, inculpatul avea obligația de a reveni în țară cel mai târziu la data de 2.07.2014, lucru pe care nu l-a făcut”, mai arată instanța.

De asemenea, notează CAB, Constantinescu a invocat o presupusă infecție, „ce nu a fost dovedită cu nici un înscris medical”.

„Nu rezultă din niciunul dintre înscrisurile depuse la dosar că inculpatul se află într-adevăr în starea în care susține, aprecierile subiective ale medicului D.P. nefiind bazate pe vreun înscris medical care să ateste rezultatele unor analize, absolut necesare în cazul unei infecții. Or, o infecție nu este diagnosticată printr-o examinare computer tomograf, ci prin analize de sânge, asemenea dovezi nefiind prezentate judecătorului, tot ce a fost prezentat fiind aprecierea medicului în sensul că inculpatul s-ar afla în stare critică, dar stabilă, după ce câteva zile anterior arăta într-un alt document că, la examinarea tomografică a locului intervenției chirurgicale nu se observă nicio problemă de ordin medical”, se menționează în motivare.

Mai mult, arată instanța, se constată că înscrisul medical din data de 4.08.2014 este presupus emis de Divizia de Hematologie – specialitate medicală ce nu are nicio legătură cu tipul de cancer de care suferă inculpatul, iar în acest înscris nu se precizează că acesta ar fi internat în unitatea medicală respectivă. „Nu rezultă exact din acel înscris nici gradul profesional al medicului care îl emite.
În plus, după ce la data de 10.07.2014 se constată că nu sunt probleme în zona operată, o zi mai târziu, la data de 11.07. 2014 același medic afirmă că viața inculpatului este amenințată și nu este apt să călătorească, apoi la 19.07.2014 afirmă că inculpatul ar fi fost internat în spital din cauza altor complicații medicale, starea sa fiind gravă, dar stabilă – fără a se preciza care ar fi acele complicații”, se mai precizează în motivare.

CAB face referire și la înscrisurile având antetul „Johns Hopkins School of Medicine”, arătând că acestea „nu poartă nicio ștampilă, astfel că autenticitatea lor este incertă”.

Mai mult, spune instanța, din acele documente reiese că prezența lui Nicușor Constantinescu în străinătate nu este necesară pentru tratament.

„Însă chiar în cuprinsul lor se poate constata că prezența inculpatului în străinătate nu este necesară pentru tratament, din moment ce se menționează următoarele: Tratamentul cu… constă în vaccinarea injectabilă la fiecare 6 luni timp de 2 ani. ……. Or, administrarea de injecții o dată la 6 luni nu impune în nici un caz prezența inculpatului în SUA, așa cum susține acesta. ………….
În opinia Curții, niciunul dintre documentele purtând antetul ‘Johns Hopkins School of Medicine’ nu poate fi luat în considerare, în lipsa oricăror dovezi de autenticitate”, se menționează în motivare.

Tribunalul București a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Nicușor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care președintele CJ Constanța fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel București.

Decizia a fost menținută de CAB, la 7 august.

În 29 august, tot CAB a admis o contestația în anulare a procurorilor anticorupție, stabilind astfel ca Tribunalul București să emită mandat european de arestare pe numele lui Nicușor Constantinescu și să-l dea pe acesta în urmărire internațională.

Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internațional de arestare, după ce acesta nu a revenit în țară în urma unei operații făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menținută de Curtea de Apel București, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

Nicușor Constantinescu, președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța, aflat în continuare în SUA, arăta, într-un comunicat transmis în urmă cu o săptămână, că a informat mai multe instituții, între care Ambasada SUA și Departamentul de Stat al SUA, despre „deciziile abuzive” luate împotriva sa.

Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanțarea Centrului Militar Zonal Constanța, în altul că nu s-a supus controlului Curții de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, șeful CJ Constanța este cercetat pentru luare de mită și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziții, 15 cartușe de calibrul nouă milimetri.