Victor Ponta spune că este tatăl noilor coduri penale. Pe cine a indicat premierul drept mama noii legi penale

Anul trecut, Alina Bica a semnat un document prin care solicita modificarea codurilor, șefa DIICOT fiind cea care în 2009 a coordonat scrierea celor două legi penale. 

„Mă bucur să constat că noile coduri nu sunt chiar așa de rele așa cum se speriase multă lume. Mă bucur să o văd pe doamna procuror șef Bica pentru că de multe ori doar noi doi lucrăm la textul noilor coduri. Pentru că nimeni nu mai vrea să spună că a lucrat la coduri, trebuie să ne asumăm noi doi parternitatea codurilor. Sunt coduri moderne. Sunt instrumente bune cu care Poliția, Ministerul Public vor lucra și mai bine. Ca orice lucru nou sunt perfectibile”, a declarat Victor Ponta la bilanțul Poliției Române.

Noile Coduri au intrat în vigoare pe 1 februarie cu o serie de erori semnalate încă din 2013 de către Curtea Supremă, DNA și DIICOT. Cele trei instituții au identificat două mari probleme: una fiind micșorarea drastică a pedepselor pentru infracțiunile de înșelăciune de la 20 la un minim de cinci ani de închisoare cu executare, iar a doua fiind aceea că interceptările care se pot face doar în faza de urmărire penală astfel că suspecții vor fi anunțați.

HOROSCOP Succes profesional pentru aceste 4 ZODII, în primele 6 luni ale anului 2025. Vor fi recompense și oportunități

07:27

ACTUALITATE 23 DECEMBRIE, calendarul zilei: Moare Mihail Kalașnikov/ Este conceput primul tranzistor/ Prima călătorie în jurul Pământului a unei nave românești

07:15

După intrarea în vigoare a codurilor, Ponta a modificat prin ordonanță Codul de Procedură dând posibilitatea procurorilor să facă interceptări asupra unei persoane și în faza de urmărire penală in rem, adică fără să existe un suspect identificat. Experții consultați de gândul au arătat că modificarea făcută de guvern împing procurorii să comită „o șmecherie” care ar putea fi taxată de judecători și mai apoi la CEDO.

În Codul Penal au rămas însă pedepsele mici pentru infracțiunile de înșelăciune, fiind eliminată infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Pe vechiul cod pedepsele pentru înșelăciune mergeau și până la 20 de ani de închisoare. Acum pentru aceleași infracțiuni pedeapsa maximă este de cinci ani. Deja în dosare precum cel al senatorului Sebastian Ghiță sau în dosarul Transferurilor, judecătorii au constat că s-a împlinit prescripția, adică termenul maxim în care un individ putea fi anchetat și judecat. Cauza prescripției a fost exact modificarea în jos a pedepselor.

Cronologia Codurilor Penale și cine le-a scris

Noul Cod Penal și Noul Cod de Procedură Penală au fost concepute în 2009 de Ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu. În 2009, titularul proiectului de lege, cea care se ocupă de redactarea acestei legi a fost Alina Bica, actualul șef al DIICOT. La conceperea codurilor a participat și o comisie de experți. Din această comisie a făcut parte și avocatul Marian Nazat, cel care de-a lungul timpului a apărat o serie de politicieni cu probleme penale precum Dan Voiculescu.

Codurile au ajuns în Parlament, unde a fost creată și o comisie specială. Această comisie a fost condusă de către Victor Ponta.  Din comisie au mai făcut parte și Tudor Chiuariu, condamnat definitiv acum în dosarul Poșta Română, și fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru corupție.

În 2010, noile coduri au trecut de Parlament prin asumare, fiind asumate de guvernul Emil Boc. Președintele Traian Băsescu a declarat recent că își asumă promulgarea noilor coduri. Traian Băsescu a declarat că nu a fost sesizat de erorile din noile coduri. Afirmația președintelui este cel puțin bizară. Încă din 2009 a fost înființată coaliția „opriți codurile” formată din 22 de ONG-uri care au sesizat public neregulile din codurile penale. „Examinând, însă, noul Cod Penal observăm că partea cea mai mare a acestor infracțiuni nu a fost preluată. Rezultatul este unul singur: vom avea dezincriminări care vor duce fie la achitare, fie la netrimiterea în judecată a celor care sunt acum în faza de urmărire penală”, declarat fostul șef al DNA, Daniel Morar, într-un interviu acordat Evenimentului zilei în 2009.

În noiembrie 2013, DNA, DIICOT și Curtea Supremă au sesizat Ministerul Justiției că noile coduri conțin erori care trebuie să fie corectate înainte de intrarea în vigoare.

În ianuarie 2014, Comisia Europeană a exprimat îngrijorări privind noul Cod Penal și cel de procedură și amintește că instituțiile judiciare au cerut modificări.

Cu o săptămână înainte de intrarea în vigoare a codurilor ministrul Justiției a promis că erorile din noile coduri vor fi reparate.

Cu o zi înainte de intrare în vigoare, premierul Ponta a anunțat că nu va emite nici un fel de ordonanță de urgență de modificare.