Victorie pentru Dragnea: Proiectul privind repatrierea aurului a trecut de Parlament: Nu l-am auzit niciodată pe Isărescu să se opună
This browser does not support the video element.
„Eu nu l-am auzit niciodată pe Mugur Isărescu contestând acest proiect. Sunt consilieri de la BNR care de-a lungul timpului au spus foarte multe prostii, au spus foarte multe minciuni, propovăduiau că în România nu va funcționa programul de guvernare al nostru și s-au înșelat. Când eu o să văd o poziție oficială BNR exprimată de guvernator atunci vă rog să mă întrebați. Este un proiect de lege pe care îl susțin”, a declarat Liviu Dragnea, miercuri, la Parlament.
Totodată, întrebat dacă Guvernul a transmis un punct de vedere la acest proiect, președintele PSD a afirmat: „Vă rog să întrebați Guvernul, care este foarte prolific la puncte de vedere”.
Camera Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul legislativ inițiat de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae care prevede ca Banca Națională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate.
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art.30 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României a fost adoptat cu 165 voturi „pentru”, 90 de voturi „împotrivă” și trei abțineri.
Comisia de Buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților a emis pe 16 aprilie un raport favorabil, cu amendamente, pe proiectul legislativ inițiat de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae care prevede ca Banca Națională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate.
Forul legislativ a votat și un amendament la proiectul legislativ prin care, în caz de situație de criză care ar pune în pericol stabilitatea monetară, ținta de inflație sau politicile macroeconomice, BNR informează Parlamentul și Guvernul în cel mult 20 de zile.
„(1) Banca Națională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea și riscul specific activelor externe, stabilește și menține rezerve internaționale, în astfel de condiții încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv din următoarele elemente:
a) aur deținut în tezaur în țară sau depozitat în străinătate;
b) active externe, sub formă de bancnote și monede sau disponibil în conturi la bănci sau la alte instituții financiare în străinătate, exprimate în acele monede și deținute în acele țări, pe care le stabilește Banca Națională a României;
c) orice alte active de rezervă, recunoscute pe plan internațional, inclusiv dreptul de a efectual cumpărături de la Fondul Monetar Internațional în cadrul tranșei de rezervă, precum și deținerile de drepturi speciale de tragere;
d) cambii (act prin care cel care semnează se obligă să plătească, necondiționat, la un anumit termen și într-un anume loc, o sumă de bani, definiție DEX, – n.r.), cecuri, bilete de ordin, precum și obligațiuni și alte valori mobiliare, negociabile sau nu, emise sau garantate de persoane juridice nerezidente, clasificate în primele categorii de către agențiile de apreciere a riscurilor, recunoscute pe plan internațional, exprimate și plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca Națională a României;
e) bonuri de tezaur, obligațiuni și alte titluri de stat, emise sau garantate de guverne străine sau de instituții financiare interguvernamentale, negociabile sau nu, exprimate și plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca Națională a României.
(2) Banca Națională a României urmărește menținerea rezervelor internaționale la un nivel adecvat tranzacțiilor externe ale României”, potrivit raportului de admitere al Comisiei pentru buget care va fi votat luni de Senat.
De asemenea, amendamentul liberalului a introdus un termen de 20 de zile în care BNR să prezinte Guvernului și Legislativului un raport privind situația rezervelor internaționale, dacă există pericolul diminuării acestora. Raportul va include și cauzele reducerii rezervelor internaționale și recomandările BNR pentru Executiv.
„Art. 30 (3) Dacă există pericolul diminuării rezervelor internaționale, până la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului, precum și în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Națională a României prezintă Parlamentului și Guvernului, de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile, un raport privind situația rezervelor internaționale și cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conține recomandările BNR privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situației”, conform sursei citate.
Amendamentul senatorului PNL prevede și introducerea unui nou alineat la art. 30 al Legii care stipulează că: „(4) Din rezerva constituită, BNR poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obținerii de venituri. Depozitele de aur constituite de BNR în străinătate nu pot depăși 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă”.
În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaționale, de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme și 790 grame de aur fin, reprezentând 9-10% din rezervele internaționale ale țării. Cantitatea de aur din rezervă este aproximativ aceeași din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60%, peste 61,2 tone, este depozitat la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operațiuni care vizează aurul României.
Față de aceste niveluri, reiese că proiectul de act normativ propune ca România să mai păstreze rezerve de aur în străinătate de 5,185 tone, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.