Victorie pentru telespectatorii deranjați de reclame. Schimbarea pe care o pregătește CNA

CNA vrea să elaboreze un standard pentru nivelul tăriei sunetului, prin care să se asigure o uniformizare a volumului sunetului în programele de radio și televiziune, astfel încât să fie eliminat discomfortul creat telespectatorilor și ascultătorilor, resimțit în special la difuzarea publicității.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a constituit „grupul de lucru Loudness”, format din reprezentanți ai radiodifuzorilor, distribuitorilor prin cablu, studiourilor de producție și ai mediului universitar, care s-a întâlnit pentru prima dată, luni, la sediul CNA.

Grupul de lucru are ca scop elaborarea „Standardului pentru Nivelul Tăriei Sunetului, prin care se va asigura o normalizare, prin uniformizare, a tăriei sunetului în programele de radio și de televiziune”, în conformitate cu Recomandarea European Broadcasting Union (EBU) numărul 128 din anul 2011.

La întâlnirea de la CNA au participat Cristian Negrescu, de la Universitatea Politehnică București, Horea Murgu, de la Uniunea Cineaștilor din România (UCIN), Florin Cătuneanu – reprezentant al Societății Române de Televiziune (SRTv), Constantin Burloiu și Mihai Dumitru – Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), Din Ion – Antena Group, Alin Petran – Realitatea TV, Ovidiu Popescu – România TV, Dan Liță și Mihai Mârțu – B1 TV, Florin Velea-Grumezea – Europa FM, Vladimir Bogdănescu – Money Channel, Costin Niculescu – RCS&RDS, Cornel Aldea – UPC, Andrei Vasilescu – ABIS Studio, Andrei Constantinescu – AV Audio Sys.

La întâlnire au participat mai mulți reprezentanți ai CNA, între care Sotir Caragață – director al Direcției Secretariat General și Radu Teodorel – director al Direcției Control și Digitalizare.

Mulți dintre cei prezenți la discuții au precizat că cele mai mari probleme, în privința tăriei sunetului, apar în cazul spoturilor publicitare, promoționale și de teleshopping, care au un volum al sonorului mai mare decat restul programelor difuzate de televiziuni și radiouri.

Astfel, Mihai Dumitru, de la Societatea Română de Radiodifuziune, a spus că, din punctul de vedere al normalizării sunetului, radioul public stă bine, dar mai sunt multe de rezolvat. „Avem o gamă dinamică potrivită pentru cei mai mulți ascultători de producție radio”, a spus Mihai Dumitru.

La rândul său, Din Ion, de la Antena Group, a spus că, în general, programele TV difuzate de televiziunile grupului au un sunet aliniat. „Suferim din cauza sunetului publicității, de acolo ne luăm bani”, a spus Din Ion, precizând că producțiile publicitare sunt făcute de case de producție și radiodifuzorul doar le difuzează.

Cornel Aldea, de la UPC, a spus că problemele de tărie a sunetului există de multă vreme. „Avem foarte multe reclamații ale abonaților noștri. Cred că putem împărți în două mari categorii – partea de analogic, unde putem alinia sonorul cu anumite limite ale echipamentelor, plus minus 3 – 6 decibeli, dar pe partea de digital nu putem să facem foarte multe (…) Am încercat și am făcut investiții pentru anumite canale pe partea de digital, investiții foarte costisitoare, pentru a normaliza sunetul unor canale”, a explicat Cornel Aldea.

Și reprezentantul UPC a făcut referire la sunetul mai tare în timpul pauzelor publicitare. „Cea mai mare problemă este cu reclama. Avem foarte multe reclamații ale clienților în privința reclamelor, în care sunetul este cu 4 – 6 decibeli mai tare decât la restul programelor. Programele de televiziune au în general sunetul aliniat, însă problema e cu reclama”, a explicat Cornel Aldea.

Costin Niculescu, directorul tehnic al Digi 24, televiziunea de știri a companiei de telecomunicații RCS&RDS, a spus că acest post TV are echipamente de loudness control. „Însă avem și stațiile teritoriale care nu au loudness control, dar au niște compresoare (…) încercăm să ținem sunetul în aceiași parametri (…) Problema apare la promovarea unui anume eveniment, am încercat să le explicăm colegilor să se încadreze în recomandările pe care le folosim acum și au început să mai reducă volumul acela de la promo, noi neavând publicitate. E un pas pe care vrem să îl facem mai departe”, a spus Costin Niculescu, precizând însă că investițiile care trebuie făcute pentru normalizarea sunetului sunt mari.

Pe de altă parte, Andrei Constantinescu, de la AV Audio Sys, a spus că în majoritatea țărilor din Europa și SUA există recomandări sau decizii ale autorităților privind normalizarea și uniformizarea sunetului în programele difuzate de radiodifuzori. SUA are o astfel de decizie din 2010, Germania – din 2012, Franța – din 2011, potrivit lui Andrei Constantinescu.

El a mai spus că societatea AV Audio Sys a făcut măsurători ale sunetului unor televiziuni din România și a constatat discrepanțe de 2-3 decibeli între un post și altul, cu excepția televiziunii publice, în cazul căreia diferența este de 5 decibeli. „De asemenea, este o problemă cu posturile de muzică”, a spus Andrei Constantinescu, precizând că la televiziunile cu profil muzical volumul sunetului este mult mai ridicat decât în cazul altor televiziuni.

În urma discuțiilor, reprezentanții radiodifuzorilor prezenți au semnat un protocol potrivit căruia, „ținând cont de numărul mare de reclamații generate de discomfortul real creat ascultătorilor/ telespectatorilor de neuniformitățile de tărie sonoră existente între diferitele canale radio-TV și între programele diferite ale aceluiași canal”, este absolut necesară „găsirea, cât mai urgentă, a soluțiilor tehnice de rezolvare a acestei probleme, aplicabile pe toate cele trei componente ale lanțului de difuzare (producție-distribuție-transmisie)”.

Conform protocolului, semnatarii vor adopta un Standard pentru Nivelul Tăriei Sonore a Programelor (NTSP), prin punerea în aplicare a Recomandării EBU 128-2011.

Totodată, în urma a trei-patru întâlniri ale grupului de lucru Loudness vor fi clarificate „toate aspectele de natură tehnică și reglementativă pe care le presupun adoptarea standardului”. La finalul lucrărilor, grupul de lucru va înainta CNA, în calitate de autoritate de reglementare în domeniu, recomandarea sa privind adoptarea Standardului pentru Nivelul Tăriei Sonore a Programelor, se mai spune în protocol.

Nu a fost stabilit încă intervalul de timp până la care televiziunile și radiourile ar trebui să se alinieze la Standardul pentru Nivelul Tăriei Sonore a Programelor, dar un termen vehiculat ar fi 1 ianuarie 2014. CNA ar urma să decidă acest lucru fie printr-o recomandare, fie printr-o decizie.

Potrivit protocolului, EBU a studiat caracteristicile de nivel ale semnalelor audio utilizate în producția, distribuția și transmisia programelor care se difuzează. În acest context, EBU consideră că operarea asupra nivelului semnalului audio trebuie să se facă pe baza determinării tăriei sonore a acestuia.

Pe lângă valoarea medie a tăriei sonore a unui program („Programme Loudness”), EBU recomandă ca decriptorii „Gama Tăriei Sonore” („Loudness Range”) și „Nivelul Precis al Vârfului Maxim” („Maximum True Peak Level”) să fie folosiți pentru nominalizarea semnalelor audio, pentru încadrarea în limitele tehnice ale unui lanț de semnal complet, precum și pentru satisfacerea nevoilor estetice ale fiecărui program/ stație în funcție de specificul programului și de publicul țintă căruia îi este dedicat.

EBU recomandă ca „Nivelul Tăriei Sonore a Programului să fie normalizat la un nivel țintă de – 23 LUFS. Deviația permisă de la nivelul țintă va trebui, în general, să nu depășească -/ 1 LU pentru acele programe pentru care o normalizare exactă la nivelul țintă nu este practic realizabilă (de exemplu, pentru programe/ transmisii în direct)”.

EBU recomandă și ca semnalul audio să fie de regulă evaluat în ansamblul său, fără să se acorde o atenție specială elementelor componente – specifice cum ar fi vocea, muzica și efectele sonore.

Măsurătoarea trebuie să fie făcută cu un echipament de măsurare a tăriei sonore, în conformitate cu indicațiile EBU, iar măsurătoarea trebuie să includă o metodă de evaluare.

CNA a primit în ultimii ani mai multe reclamații privind sonorul, care se modifică în special în timpul difuzării spoturilor publicitare.

Potrivit unei reclamații, „volumul sonorului în timpul spoturilor publicitare este cu aproximativ 20-30% mai mare decât în timpul emisiunilor/ filmelor difuzate”. „(…) în ultimii ani, sonorul reclamelor a devenit mult mai mare, astfel încât e deranjant. Este clar o strategie de marketing pentru a atrage atenția la spoturile publicitare. Nu mi se pare normal ca, la fiecare 20 de minute, să trebuiască să dau mai încet sonorul pentru că începe brusc televizorul să urle și apoi, când se termină, să dau mai tare pentru că nu se mai aude nimic”, spune un telespectator într-o sesizare transmisă CNA și prezentată în întâlnirea de luni.

Pe de altă parte, o telespectatoare spune că este hipoacuzică și trebuie să dea mai tare sonorul la televizor pentru a asculta emisiunile în limba română. „Dar când se anunță publicitatea, sonorul cu partea muzicală este mult mai puternic, ceea ce mă determină să reduc din telecomandă volumul pentru a nu-i deranja pe vecini”, spune aceasta, solicitând CNA să impună televiziunilor să reducă numărul decibelilor „la părțile muzicale dintre emisiuni și în special la anunțarea publicității”.

Grupul de lucru Loudness urmează să se întâlnească din nou, cel mai probabil pe 22 aprilie, de la ora 10.00.