Parcul Regele Mihai I, fost Herăstrău, monument istoric, cu o istorie de aproape 100 de ani, cel mai mare din România și unul dintre reperele turistice ale Bucureștiului, este în continuare abandonat de Primăria Capitalei, care îl administrează prin Administrația Lacuri Parcuri și Agrement (A.L.P.A.B). Primarul Nicușor Dan, deși criticat adesea pentru abandonarea parcurilor din București, nu a reușit să schimbe nimic în cei doi ani de mandat, de multe ori invocând lipsa banilor. Cum parcul este plin de terase și restaurante care ocupă suprafețe mari de teren, concesionate de la Primăria Capitalei, banii din chirii și din redevențe ar trebui să fie folosiți pentru reabilitarea parcului. Realitatea arată însă că acești bani nu se întorc în parc, pentru că aleile sunt tot pline de gropi și spațiile verzi sunt abandonate.
În luna iunie, primarul Nicușor Dan promitea că aleile din Parcul Herăstrău vor fi asfaltate și vorbea de malurile de lac, care au început să se prăbușească și trebuie reparate. Nu din acest an, însă, ci de anul viitor, spunea edilul, pentru că suma care trebuie alocată este de ordinul zecilor de milioane de lei. Au trecut trei luni, s-a schimbat și directorul de la A.L.P.A.B, dar aleile din Parcul Regele Mihai I au rămas neschimbate.
Cel mai mare parc din capitala europeană București și una dintre atracțiile turistice își primește vizitatorii și bucureștenii cu aleile pline de gropi sau cu asfalt încovoiat, cu băncile rupte, cu elementele de iluminat vandalizate sau dispărute. Aspectul general arată clar că Parcul Regele Mihai I, cândva perla Bucureștiului, a fost lăsată în paragină.
Cum parcul, situat în cel mai bogat cartier al Bucureștiului, a adunat de-a lungul timpului peste 50 de terase și restaurante, unele dintre ele fiind cotate ca localuri de lux și printre cele mai scumpe din Capitală, dar care nu duc lipsă de clienți, ar trebui ca banii pe care îi încasează Primăria Capitalei pentru închirierea și concesionarea terenurilor pentru acestea să aducă venituri consistente la bugetul municipalității. După cum arată însă parcul, nu pare că primarul Nicușor Dan ar fi întors acești bani spre reabilitarea parcului.
În aceste condiții, apare întrebarea de ce parcul nu se autofinanțează din acești bani. Dacă Parcul Herăstrăul arată atât de rău, unde se duc banii luați de la toate aceste localuri.
Între 200 de euro și 3.000 de euro pe lună se plătea, în 2021, pentru o chirie în Parcul Herăstrău, în funcție de poziția și suprafețele ocupate. Sumele sunt de trei ori mai mici decât prețul pieței pentru închirieri în zona zero a Capitalei, spun experți imobiliari. Chiar și așa, banii dați lunar de aceste localuri ar trebui să se vadă în reabilitarea parcului.
Șefii de la A.L.P.A.B s-au tot schimbat în cei doi ani de mandat ai primarului Nicușor Dan, fără ca vreunul să schimbe ceva în aspectul Parcului Herăstrău. Ultima venită, Corina Simona Bega, promitea, la preluarea funcție în urmă cu trei luni, că există planuri concrete de reabilitare a parcurilor, care să-i facă pe bucureșteni mândri.
Noul director A.L.P.A.B promitea refacerea aleilor și întărirea malului lacului Herăstrău, vorbea chiar de montarea unor camere video. După trei luni, nimic nu s-a concretizat, deși directoarea A.L.P.A.B spunea că nu se va mai pierde timpul cu licitații.
Unde ajung banii din închirierea spațiilor pentru terasele și restaurantele din Parcul Herăstrău
Gândul a întrebat-o pe directoarea A.L.P.A.B ce se întâmplă cu banii încasați din chirii și redevențe pentru terenurile închiriate sau concesionate în Parcul Herăstrău. Simona Bega în răspunsul transmis la solicitarea Gândul a specificat că ”suma minimă achitată de către agenții economici care dețin contracte de închiriere cu A.L.P.A.B. în Parcul Regele Mihai I (Herăstrău) este în valoare de 200 euro/lună” susține directoarea instituției.
Cea mai scumpă chirie achitată de agenții economici este în valoare de peste 3800 de euro/lună, conform răspunsului A.L.P.A.B. Raportat la profiturile pe care le au aceste restaurante, chiriile din cea mai scumpă zonă a Bucureștiului sunt extrem de mici.
Referitor la modul în care se cheltuiesc banii obținuți din închirierea spațiilor, directoarea A.L.P.A.B a transmis pentru Gândul faptul că ”destinația banilor proveniți din chiriile și redevențele aferente spațiilor închiriate din Parcul Herăstrău, 50% din contravaloarea chiriilor încasate de la agenții economici în baza contractelor de închiriere revine PMB și respectiv 50% revine A.L.P.A.B. Cuantumul sumei ce revine A.L.P.A.B se constituie ca venit propriu în cadrul instituției noastre, acesta fiind utilizat în conformitate cu bugetul anual aprobat de către Consiliul General al Primăriei Municipiului București” a transmis Corina Simona Bega în răspuns.
CITEȘTE ȘI: