Statele Unite au anunțat că 8.500 de militari americani au fost plasaţi în alertă sporită pentru o posibilă desfăşurare în Europa de Est, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, într-o conferință de presă. Acesta a precizat că Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a dat ordinele de pregătire pentru desfăşurarea soldaţilor la cererea preşedintelui Joe Biden, în cazul în care NATO cere o reacție rapidă în Europa de Est. De asemenea, cei 8.500 de militari „vor fi pregătiți pentru oricare alte situaţii neprevăzute”.
„În cazul activării de către NATO a NRF sau al unui mediu de securitate care se deteriorează, Statele Unite ar fi în măsură să desfăşoare rapid echipe de luptă de brigadă suplimentare, logistică, medicală, aviaţie, informaţii, supraveghere şi recunoaştere, transport şi capacităţi suplimentare în Europa”, a precizat Kirby în conferință. Acesta a subliniat că, momentan, decizia a fost de a plasa aceste resurse sub alertă sporită, încă nefiind luată decizia ca militarii să fie trimiși în Europa. Kirby a menţionat că Forţa de Răspuns NATO cuprinde aproximativ 40.000 de militari multinaţionali.
Statele Unite şi mai multe ţări europene, printre care Germania şi Franţa, au reiterat luni, în cadrul unei videoconferinţe, sprijinul lor pentru integritatea teritorială a Ucrainei şi au promis Rusiei „consecinţe grave” în cazul unei agresiuni împotriva vecinului lor, transmite AFP.
În cursul videoconferinţei, la care a participat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, liderii occidentali şi-au exprimat din nou îngrijorarea față de concentrarea de trupe rusești la frontiera de est a Ucrainei şi au acuzat Moscova că se află la originea tensiunilor actuale. Însă, liderii sunt de părere că problema securităţii şi stabilităţii în Europa poate fi rezolvată prin negociere.
Astfel, ei şi-au reafirmat disponibilitatea de a continua eforturile diplomatice în această direcţie. Amintim că, în cursul lunii ianuarie au avut loc mai multe întâlniri între liderii occidentali şi cei ruşi, însă fără succese vizibile până în prezent.
Administraţia Biden se află în etapele finale de identificare a unităţilor militare specifice pe care doreşte să le trimită în Europa de Est, potrivit mai multor oficiali din SUA şi apărare, scrie CNN.
Biden a discutat despre opţiunile pentru creşterea prezenţei forţelor americane în ţările baltice şi în Europa de Est cu înalţi oficiali militari ai ţării, în timpul unui briefing care a avut loc sâmbătă la Camp David.
Scopul trimiterii de întăriri militare în Europa de Est ar fi să-i descurajeze pe ruși şi să-i liniştească pe aliaţi, neexistând nicio sugestie ca trupele de luptă americane să se desfăşoare în Ucraina sau să ia parte la vreun rol de luptă.
Amintim că Departamentul de Stat american a redus duminică personalul Ambasadei SUA din Kiev, chemând înapoi în țară personalul neesenţial şi membrii familiilor angajaților corpului diplomatic.
SUA au trimis două transporturi de arme în Ucraina în ultima săptămână, ca parte a asistenţei de securitate pentru a ajuta la întărirea armatei ucrainene.
De asemenea, mai multe țări NATO trimit nave şi avioane de luptă suplimentare în Europa de Est, anunțând că vor trimite și militari în caz de nevoie, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit nato.int.
„NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a proteja şi a apăra toţi aliaţii, inclusiv prin consolidarea părţii de est a Alianţei”, a spus Stoltenberg luni, într-o conferință de presă.
Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, Rusia a desfăşurat acum peste 127.000 de militari la graniță.
Oficialii americani spun că încă nu ştiu ce intenţionează să facă preşedintele Vladimir Putin sau dacă a decis să invadeze Ucraina. Însă, unii oficiali britanici spun că există dovezi că Rusia intenţionează să încerce să răstoarne guvernul de la Kiev și să numească un lider pro-rus la putere, a relatat CNN.
„Fostul deputat ucrainean Yevhen Murayev este considerat un potențial candidat”, potrivit Ministerului de Externe al Marii Britanii. Murayev a declarat sâmbătă pentru CNN că „nu este nimic de comentat” cu privire la acuzații, deoarece este cetățean ucrainean și se confruntă în continuare cu sancțiuni rusești.
Moscova spune că nu plănuieşte să invadeze Ucraina și acuză SUA şi NATO de escaladarea tensiunilor din cauza sprijinului lor pentru Ucraina. Kremlinul a respins luni rapoartele despre planurile de a instala un lider pro-rus în Ucraina.
„Tensiunile cresc din cauza acţiunilor concrete întreprinse de SUA şi NATO, adică isteria informaţională la care asistăm. Este o cantitate imensă de informaţii false, doar minciuni şi falsuri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.