Vier Pfoten: Amendarea persoanelor care hrănesc câinii fără stăpân, „o aberație cap – coadă”

Coordonatorul de proiecte al organizației Vier Pfoten România, Kuki Bărbuceanu, a declarat luni, pentru MEDIAFAX, că amendarea persoanelor care hrănesc câinii fără stăpân, măsură pe care Primăria Capitalei vrea să o introducă, este „o aberație cap – coadă”, iar aplicarea ei ar fi „o bombă cu ceas”.

Decizia de a propune introducerea unei amenzi de până la 5.000 de lei pentru persoanele care hrănesc câinii fără stăpân a fost luată în urma comentariilor și propunerilor făcute de cetățeni la proiectul pentru modificarea Hotărârii CGMB nr. 243/2009 privind controlul reproducției câinilor în Municipiul București, în perioada în care acesta s-a aflat în dezbatere publică, a declarat pentru MEDIAFAX coordonatorul de proiect al Autorității pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA), Răzvan Băncescu.

În replică, reprezentantul Vier Pfoten a apreciat că acei cetățeni care au înaintat o astfel de propunere, „în afară de faptul că un câine are patru picioare, o coadă și un bot, nu mai cunosc nimic” despre acest animal. Bărbuceanu a mai arătat că, trăgându-se din lup, câinii vor continua să umble în haită, pentru a-și procura hrană, iar „dacă până acum oamenii se plângeau că le mușcau copiii, acum vor fi mâncați copiii”.

„Dacă s-ar aplica (amendarea cetățenilor care hrănesc câinii fără stăpân, n.r.), ar fi un dezastru, o bombă cu ceas”, a mai spus Bărbuceanu.

Totodată, el a arătat că Primăria Capitalei se contrazice prin introducerea acestei noi prevederi în proiectul pentru modificarea Hotărârii CGMB nr. 243/2009 privind controlul reproducției câinilor în Municipiul București, întrucât același proiect prevedea, în forma inițială, că ASPA trebuie să sterilizeze câinii fără stăpân și să îi returneze în locul de unde au fost luați. „Îi aduce înapoi ca să ce, să fie înfometați?”, a spus Bărbuceanu.

Coordonatorul de proiecte al Fundației Vier Pfoten a mai spus că va face o sesizare la Prefectura Capitalei, în cazul aprobării de către Consiliu General a proiectului de hotărâre cu această prevedere, exprimându-și însă îndoiala că vreun consilier ar putea vota în favoarea unei asemenea măsuri.

El a mai spus că nu a văzut până acum întocmit vreun dosar penal pentru abandonarea unui animal, deși aceasta reprezintă o infracțiune.

Bărbuceanu a mai arătat că Primăria ar trebui să sterilizeze toți câinii comunitari, ceea ce s-ar putea realiza într-un an, într-un ritm de sterilizare a 100 – 150 de câini pe zi. „Noi (Vier Pfoten, n.r.) în prezent sterilizăm 50 – 60 de câini pe zi, dar Primăria are contract cu vreo 15 cabinete veterinare”, a spus Bărbuceanu, precizând că, după estimările organizației pe care o reprezintă, în București sunt aproximativ 25.000 de câini nesterilizați, dintr-un total de maxim 45.000 de câini fără stăpân.

Vier Pfoten desfășoară un proiect de sterilizare a câinilor și pisicilor fără stăpân din București, în baza unui protocol încheiat cu Primăria Capitalei. Campania constă în prinderea, sterilizarea, deparazitarea, vaccinarea antirabică, marcarea cu crotaliu, înregistrarea și returnarea în teritoriu a animalelor fără stăpân de pe străzile Capitalei.

În baza protocolului încheiat cu PMB, Fundația Vier Pfoten se angajează să sterilizeze din fonduri proprii câinii și pisicile fără stăpân, iar municipalitatea garantează faptul ca angajații, contractorii și subcontractorii săi nu vor iniția acțiuni de ucidere, maltratare sau otrăvire a acestora.

Coordonatorul de proiect al ASPA, Răzvan Băncescu, a declarat duminică, pentru MEDIAFAX, că prin măsura amendării persoanelor care hrănesc câinii fără stăpân se urmărește reducerea numărului agresiunilor acestor animale.

„Nu urmărim să amendăm un copil care aruncă un biscuite unui câine pe stradă. Urmărim să reducem numărul agresiunilor câinilor fără stăpân îndreptate către cetățeni”, a spus Răzvan Băncescu.

El a dat ca exemplu zona din Drumul Taberei situată între numerele 30 și 38, unde din 112 petiții adresate municipalității, 80 aveau ca obiect agresarea cetățenilor de haite de câini fără stăpân, concomitent fiind reclamată și hrănirea animalelor în parcarea din zonă sau în fața blocurilor de către localnici.

Potrivit coordonatorului de proiect al ASPA, propunerea de amendare a celor care dau de mâncare câinilor fără stăpân are la bază și rezultatele mai multor studii făcute în acest sens.

Unul dintre studii, făcut de Institutul Superior de Sănătate din Italia, arată că agresivitatea câinilor crește din cauza organizării animalelor în haite, lucru care se întâmplă, în primul rând, atunci când acestea sunt hrănite în grup.

„Singurul parametru care se supune cu succes controlului este alimentarea cu hrană. Autoritățile trebuie să soluționeze în mod corect problema gunoiului, înființând depouri pentru gunoi și hrană, inaccesibile câinilor (prin îngrădire, folosindu-se containere inaccesibile pentru câini etc.) și îndeosebi instruirea oamenilor în vederea neabandonării resturilor alimentare pe străzi și în scopul de a nu hrăni liber câinii comunitari. Hrănirea constantă a câinilor comunitari conduce atât la reproducere sporită cât și la alcătuirea haitelor”, potrivit studiului citat.

Alte două studii, efectuate de angajații Primăriei Capitalei, au arătat că hrănirea regulată a câinilor în anumite zone duce la organizarea animalelor în haite.

Potrivit lui Răzvan Băncescu, dacă proiectul va fi aprobat de Consiliul General al Municipiului București, amenzile vor fi date cu ajutorul polițiștilor locali și se va începe din zonele pe care municipalitatea le are deja în așa-numita „hartă a conflictelor”.

„Știm deja locurile cu asemenea probleme, iar obiectivul nostru este să începem cu acele zone, și nu să căutăm oameni pe stradă care mai aruncă câte o bucată de pâine unui animal”, a mai spus Băncescu.

Referitor la cuantumul amenzii, Răzvan Băncescu a explicat că se dorește ca aceasta să fie maximă, însă consilierii vor fi cei care vor stabili, prin vot, valoarea ei.

Proiectului de hotărâre a Consiliului General al Municipiului București care modifică HCGMB nr. 243/2009 privind controlul reproducției câinilor în Municipiul București s-a aflat în dezbatere publică până la 30 aprilie și urmează să fie supus aprobării consilierilor municipali într-o ședință viitoare.

Printre modificările propuse se regăsește și obligativitatea posesorilor de câini în vârstă de peste șase luni din Capitală de a-i steriliza în termen de un an de la data intrării în vigoare a hotărârii. Excepție de la această prevedere vor face câinii utilitari și de vânătoare care sunt înregistrați la Asociația Chinologică Metropolitană București, dar și câinii de serviciu ai Ministerului Apărării Naționale și ai Ministerului Afacerilor Interne, precum și câinii a căror stare de sănătate nu este compatibilă cu procedura de sterilizare, acest lucru urmând să fie confirmat prin semnătura și parafa medicului veterinar.

Proiectul, în forma în care a fost supus dezbaterii publice, nu stabilea și aplicarea unor sancțiuni pentru cei care încalcă aceste prevederi sau vreo formă de control privind respectarea acestora.

Potrivit reprezentanților municipalității, modificarea Hotărârii nr. 243/ 2009 este necesară întrucât studiile din teren arată că aproximativ 30 la sută dintre câinii fără stăpâni din Capitală provin din „abandon privat”, adică pui proveniți din „monte accidentale” sau câini ai căror deținători nu-i mai doresc.

Tot acest proiect stabilește și faptul că persoanele fizice și juridice care adoptă un câine dintr-unul din adăposturile municipalității bucureștene vor fi nevoite să achite o taxă de 170 de lei, în timp ce pentru ONG-uri adopția va rămâne gratuită.

În plus, câinii vor putea fi adoptați numai de către cei care fac dovada condițiilor de cazare, hrană și asistență medicală. Noile prevederi au în vedere și ca persoanele fizice și juridice sau ONG-urile care abandonează câini să nu mai aibă dreptul să adopte alte animale pe o perioadă de un an.

Totodată, conform proiectului, reteritorializarea câinilor neadoptați poate fi făcută în același loc de unde au fost capturați numai după sterilizare, vaccinare, deparazitare și microcipare, fiind interzisă reintroducerea patrupedelor în parcuri, piețe, spitale, școli sau obiective de interes turistic.