CCR a declarat neconstituțională OUG privind cumpărarea de cartele prepay doar cu buletinul
Curtea Constituțională a României a discutat astăzi sesizarea făcută de Avocatul Poporului referitoare la OUG-ul care privește Sistemul național unic pentru apeluri de urgență și comunicațiile electronice despre care consideră și faptul că „afectează drepturile, libertățile și îndatoririle cetățennești”.
Actualizare 14:05: „În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2011 privind comunicațiile electronice este neconstituțională, în ansamblul său”, arată comunicatul transmis marți de CCR.
În seprembrie 2019, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a OUG 62/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă şi comunicaţiile electronice.
„Avocatul Poporului constată, între altele, că OUG 62/2019 afectează drepturi, libertăţi şi îndatoriri cetăţeneşti. Avocatul Poporului apreciază că se impune din partea legiuitorului delegat un spor de rigoare în motivarea urgenţei, a dovedirii existenţei unei situaţii extraordinare, cu respectarea principiului proporţionalităţii restrângerii exerciţiului drepturilor afectate şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, exigenţe pe care actul normativ criticat nu le întruneşte”, potrivit comunicatului din partea instituției.
Intrarea în vigoare a prevederilor privind obligația operatorilor de a solicita datele personale ale cumpărătorilor de cartele preplătite OUG pentru achiziţionarea cartelelor pre-pay cu buletinul a fost amânată de Guvern, la sfârșitul anului trecut. Astfel că termenul de 1 ianuarie a fost prorogat pentru 31 martie.
Potrivit celui mai recent raport al Autorității Nationale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în România la finalul anului 2018 erau 22,7 milioane de de utilizatori activi de telefonie mobilă (în creștere cu 1% față de anul precedent), dintre care 12,7 milioane (+5%) erau utilizatori pe bază de abonament și 9,9 milioane (-4%) erau utilizatori pe bază de cartele preplătite active.
În noiembrie 2019, APADOR-CH și ApTI cereau CCR să stabilească termen pentru examinarea OUG care obligă cumpărătorii să se legitimeze atunci când cumpără cartele prepay
APADOR-CH și ApTI au depus la Curtea Constituțională argumente în susținerea obiecției de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului cu privire la Ordonanța de urgență 62/2019 privind comunicațiile electronice.
„Ordonanța 62/2019 pentru modificarea Ordonanței 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, instituie, printre altele, obligativitatea legitimării tuturor posesorilor de cartele telefonice preplătite, și stocarea datelor personale ale acestora, totul sub pretextul îmbunătățirii localizării apelurilor la 112. Ordonanța, dată imediat după cazul Caracal, a fost atacată de Avocatul Poporului, la Curtea Constituțională, încă din septembrie 2019, însă până la această dată CCR nu a dat un termen pentru examinarea constituționalității acesteia”, se arată într-un comunicat de presă transmis, luni, de APADOR-CH și ApTI.
Deoarece prevederea urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2020, APADOR-CH și ApTI au transmis la CCR argumentele le care le au în sprijinul excepției de neconstituționalitate ridicate de Avocatul Poporului și au solicitat Curții să stabilească și un termen de examinare cât mai curând.
Argumentele invocate de APADOR-CH și ApTI pentru neconstituționalitatea ordonanței, transmite CCR sunt următoarele:
„1. Modificările legislative pentru îmbunătățirea sistemului de localizare a apelurilor de urgență puteau fi făcute, în procedură de urgență, și prin Parlament, nu era nevoie ca Guvernul să mai abuzeze și de această dată de o măsură și așa prea folosită în România: ordonanța de urgență. Cu atât mai mult cu cât partidul aflat la guvernare are majoritatea necesară în Parlament pentru asta. De altfel, Senatul a și adoptat în procedură de urgență, luna trecută, o lege de modificare a OUG 34/2008, privind organizarea Sistemului unic de apeluri de urgență. În aceasta, ca și în expunerea de motive, nu se spune nimic de colectarea datelor posesorilor de cartele prepay. În ultimii 15 ani în România au fost emise 1.946 de ordonanțe de urgență, ceea ce ar însemna că țara s-a aflat într-o situație extraordinară la fiecare 2-3 zile.
2. Prin prevederea posibilității de a cumpăra cartele preplătite doar cu condiția comunicării datelor personale către vânzător, se afectează cel puțin un drept fundamental (dreptul la viață privată – art. 26 din Constituție), iar potrivit art. 115 din Constituție, ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție. Dacă se dorește o reglementare care să limiteze dreptul la viață privată sau alt drept fundamental, această reglementare poate fi făcută numai prin lege, nu și prin ordonanță de urgență.
3. Colectarea, stocarea și prelucrarea datelor personale pentru toți cei care achiziționează cartele telefonice preplătite, doar pe motiv că unele dintre aceste persoane ar putea apela abuziv numărul 112, este o măsură vădit disproporționată de restrângere a dreptului la viață privată. Și care se bazează, tot neconstituțional, pe prezumția de vinovăție a celui care achiziționează o cartelă preplătită.
4. Statul român, ca operator de date personale, avea obligația conform art. 35 din GDPR să facă „Evaluarea impactului asupra protecției datelor” anterior începerii prelucrării, evaluare pe care ar fi trebuit să o dezbată public, inclusiv cu autoritatea competentă în domeniu (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – ANSPDCP), dar și cu publicul interesat. O astfel de analiză nu a existat niciodată (deși a fost cerută de ONG-urile specializate în procesul de consultare publică), ceea ce explică probabil erorile majore de respectare a GDPR din Expunerea de motive: scop neclar, inexistența garanțiilor, temei legal inexistent, durata de stocare a datelor stabilită arbitrar în funcție de ce fac alte date și nu în functie de scop etc. ANSPDCP nu a susținut acest proiect, ca de altfel nici celelalte proiecte anterioare similare care au primit aviz negativ de la Autoritate).
5. Curtea Constituțională a precizat în decizia nr. 461/2014 și în deciziile anterioare referitoare la legile similare că nu constituie o garanție suficientă a respectării drepturilor și libertăților fundamentale simpla prevedere generică în lege/ordonanță că prelucrarea datelor cu caracter personal se va realiza cu respectarea reglementărilor legale aplicabile în domeniul protecției datelor cu caracter personal. Este nevoie de prevederea unor garanții concrete și efective, adaptate cazului special de prelucrare de date ce se vrea reglementat”.