Vremea o ia razna: Iarna lovește la tropice, vara se mută în nord/ Cel mai „fierbinte” decembrie din istorie la Moscova, val cumplit de frig în Bangladesh

Fenomenele meteo extreme, valurile de frig năpraznic în zone cu climă tropicală sau încălzire accentuată la polii frigului, sunt doar câteva dintre efectele „încălzirii globale”, în fapt un fenomen care produce schimbări dramatice de climă cu efecte devastatoare asupra populației și a agriculturii locale. În România iarna a debutat brusc la sfârșitul lui decembrie, cu zăpadă și viscol, după o toamnă prelungită în prima lună din iarnă, cu temperaturi de început de mai.

Climatologii spun că anul 2019 va intra în istorie ca unul dintre cei mai călduroși ani înregistrați vreodată, iar luna noiembrie a stabilit un record absolut, cu temperaturi cu aproape cinci grade peste media celor din ultimele patru decenii. Dar asta nu e tot. Nu este doar despre încălzire globală, ci despre o destabilizare accelerată a climei pe toate continentele.

EXTERNE Donald Trump a vorbit la telefon cu copiii, în așteptarea lui Moș Crăciun: „Ce vreți să vă aducă Moșul?”

00:23

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Lumea lui Soroș e foarte puternică în continuare pe teritoriul Americii”

23:00

Cel puțin 50 de persoane au murit în Bangladesh în urma valului de frig care a cuprins această țară, au anunțat duminică autoritățile locale.

Cea mai scăzută temperatură din acest an în Bangladesh – 4,5 grade Celsius – a fost înregistrată duminică dimineață în Tetulia, un oraș de graniță din nordul țării, a anunțat Biroul meteorologic.

Cel puțin 17 persoane au murit din cauza unor infecții respiratorii acute și 33 din cauza unor cazuri de diaree provocate de un rotavirus în Bangladesh în perioada 1 noiembrie – 28 decembrie, a precizat Ayesha Akhter, oficial de rang înalt în Directoratul pentru Sănătate din cadrul guvernului, scrie thedailystar.net. Cotidianul britanic mai notează că cea mai scăzută temperatură din istoria măsurătorilor s-a înregistrat, în Bangladesh, în ianuarie 2018 – 2,6 grade Celsius.

Populația locală nu este adaptată la vremea deosebit de rece, iar cei cu venituri reduse, în special muncitorii, sunt afectați de frig deoarece le lipsesc hainele, în timp ce mulți alții, în special copiii și persoanele în vârstă, sunt predispuși la boli precum pneumonia.

În aceeași perioadă, Moscova apelează la zăpadă artificială pentru cea mai caldă lună decembrie din ultimii 140 de ani, arată The Guardian. Pe 18 decembrie s-au înregistrat 5,4grade celsius, depășind cea mai mare valoare înregistrată în această lună, care data din 1886. Ninsorile încep de obicei în Rusia în octombrie sau noiembrie. De data aceasta, zăpada s-a topit rapid.

Temperatura a rămas la valori pozitive la Moscova, astfel că autoritățile au fost nevoite să apeleze la camioane cu zăpadă artificială pe care au adus-o în centrul orașului pentru o competiție sportivă.

„Asta-i toată zăpada de la Moscova. E păzită în Piața roșie”, a glumit un utilizator de pe Instagram care prezenta o fotografie realizată în apropiere de Kremlin.

Rusia a semnat tratatul de la Paris pentru combaterea încălzirii globale. Vladimir Putin a afirmat de curând că problemele climatice amenință Rusia. Țara înregistrează un ritm de încălzire de 2,5 ori mai rapid decât media raportată la nivel global, a explicat oficialul de la Kremlin.

În schimb, Putin consideră că nu se cunosc exact cauzele fenomenului: „Nimeni nu știe cu adevărat ce cauzează schimbările climatice, cel puțin la nivel global”. Totuși a arătat că toată lumea trebuie să facă „toate eforturile pentru a preveni schimbările climatice dramatice”.

Tratatul de la Paris pentru combaterea încălzirii globale esteun subiect de dispută la nivel internațional. Astfel, țările cu economii în dezvoltare consideră că măsurile internaționale pentru limitarea efectelor încălzirii globale le afectează economia, în timp ce statele dezvoltate vor să impună noi taxe pe poluare. Criza climatică și schimbările tehnologice ar putea modela „o nouă generație de inegalități severe în dezvoltarea umană”, se arată într-un raport publicat de Organizația Națiunilor Unite (ONU) citata de agerpres.ro. Ele reprezintă schimbări care, necontrolate, ar putea declanșa o „nouă mare divergență” în societate în genul celei întâlnite înainte de revoluția industrială, conform Raportului Dezvoltării Umane pe 2019. Schimbările climatice și calamitățile „se desfășoară, exploatează și intensifică diferențele sociale și economice existente”, se arată în raport.