Zeci de mii de PELERINI aşteaptă să se închine la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. Cozile se întind pe o distanță de 6 kilometri
51.000 de pelerini au mers la Iași, sâmbătă, pentru a se închina la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. Cozile se întind pe o distanță de 6 kilometri iar zona închisă circulaţiei a fost extinsă pentru a permite parcarea autocarelor.
De la începerea pelerinajului religios de la Iaşi aproape 120.000 de oameni au trecut pe la racla cu sfintele moaşte aşezată într-un baldachin în curtea Catedralei Mitropolitane.
Racla cu sfintele moaşte va rămâne în curtea catedralei până pe 15 octombrie, după care va fi reintrodusă în lăcaşul de cult.
Cine a fost Sfânta Cuvioasă Parascheva
În preajma datei de 14 octombrie, când creştinii ortodocşi sărbătoresc Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, în fiecare an orașul Iași se transformă în unul dintre cele mai mari centre de pelerinaj din ţară şi al cincilea mare centru de pelerinaj din Europa.
Conform tradiţiilor populare, Sfânta Cuvioasă Parascheva este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei şi a oamenilor sărmani. Biserica Ortodoxă Română prăznuieşte Hramul acesteia pe 14 octombrie.
Cuvioasa Parascheva, cunoscută îndeosebi de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă şi sârbă, s-a născut în Tracia răsăriteană, astăzi Boiados, nu departe de Constantinopol, la începutul secolului al XI-lea.
Ea a murit la vârsta de 27 de ani. Moaştele acesteia au fost dăruite în 1641 domnului Moldovei, Vasile Lupu, drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci. În acelaşi an, moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi, fiind aşezate în Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”, aflată în prezent sub patronaj UNESCO, care a fost gândită pentru a deveni chivot al Sfintei Parascheva.
Sfânta Cuvioasă Parascheva a fost canonizată în şedinţa din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al BOR. Tot atunci s-a decis ca prăznuirea hramului acesteia să fie pe data de 14 octombrie.
CITEȘTE ȘI: