Zeci de persoane au fost prinse cu droguri la Neversea. Avertismentul specialiștilor

„Pe parcursul celor patru zile de festival, polițiștii de combatere a criminalității organizate au constatat 43 de infracțiuni la Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Majoritatea faptelor depistate au vizat deținerea de droguri în vederea consumului propriu”, se arată într-un comunicat al Grupării de Jandarmi Mobilă „TOMIS” Constanța, remis Mediafax.

În ceea ce privește consumul de substanțe interzise la astfel de evenimente, Marian Ursan, lector universitar și director executiv al Asociației Carusel (organizație își propune imbunatatirea calitatii vietii persoanelor consumatoare de droguri si alcool) spune că mulți tineri participă la concerte tocmai pentru astfel de experiențe.

„Dacă cineva își imaginează că acolo nu se consumă droguri se înșală amarnic. Sunt oameni care vin special pentru acest lucru. Este un fenomen extins, nu este regăsit doar în România. Este o bună practică internațională care vizează tocmai aceste evenimente. O bună practică ce înseamnă să organizezi locuri în care oamenii se pot relaxa, se pot liniști, locuri în care pot avea acces la apă, totodată, acolo pot sta de vorbă cu cineva, dacă au nevoie”, a spus, pentru Mediafax, Ursan.

Sursa citată mai declară că trebuie luate măsuri de sănătate publică, chiar dacă legislația este restrictivă.

„Mai mult decât atât, există modele în care se face testarea drogurilor de către organizații. Astfel, se pot emite alarme cu privire la ce substanțe există în spațiile respective (la concerte, festivaluri – n.r.). Ținând chestia asta interzisă, o să avem în continuare copii, tineri, cu probleme semnificative, vom avea în continuare părinți îngrijorați și autorități care vor ridica din umeri. Nu înseamnă că măsura de sănătate publică ar trebui să fie neapărat în strânsă legătură cu legislația. Avem de ales, ca societate, pe de o parte, ținem sub lege acest fenomen, iar efectele se văd în continuare și bănuiesc că părinții sunt cei mai îngrijorați sau ne dăm seama cu maturitate că altceva trebuie să facem, astfel încât să putem avea aceste măsuri de reducere a riscurilor și, dacă tot, sunt astfel de fenomene, măcar să încercăm să le controlăm, să diminuăm riscurile la care se supun”, a mai precizat acesta.

La rândul său, Valeriu Șuhan, fost ofițer de poliție judiciară, a declarat, pentru Mediafax, că autoritățile au dat dovadă de o capacitate notabilă în asigurarea intervenției de specialitate pe parcursul festivalului Neversea.

„Nu știu dacă cifra ca atare reprezintă un reper (în ceea ce privește cele 43 de fapte ce vizau deținerea de droguri pentru consum propriu – n.r.), cert este că această cifră demonstrează încă o dată că astfel de manifestări oferă prilejul unora dintre consumatori, dar și traficanților, de a se manifesta. De aceea, cred că se confirmă o dată în plus necesitatea ca geana delicată a organelor specializate ale statului să fie prezentă. Bine că a fost totul ok. În astfel de ocazii (a adunărilor mari de persoane – n.r.), se pot întâmpla lucruri dintre cele mai grave. Instituțiile de forță ale statului au mobilizat un număr foarte mare de oameni, de ordinul sutelor”, a explicat Valeriu Șuhan.

Ultimul raport național privind situația drogurilor din România, întocmit de Agenția Națională Antidrog în 2018 (date aferente anului 2017), arată că, în ceea ce privește narcoticele, canabisul se află în topul celor mai consumate droguri. După canabis, pe locul al doilea, se situează noile substanțe psihoactive (NSP), în proporție de 2,5%, urmate de cocaină și LSD, câte 0,7%, ecstasy 0,5%, ciuperci halucinogene 0,4%, heroină, amfetamine și ketamină, toate în proporție de câte 0,3%.

Raportul mai precizează că procentul celor care consumă orice tip de drog de-a lungul vieții este de 7,6%: ,,În anul 2017, au fost înregistrate 32 de cazuri de decese asociate în mod direct consumului de droguri și 10 cazuri de decese indirect asociate consumului de droguri. (…) La nivel național, în 2017, au fost înregistrate 3018 cazuri de urgențe medicale în care a fost semnalat consumul cel puțin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinație)”.

Numărul persoanelor depistate în trafic, care au condus sub influența unor substanțe sau produse stupefiante, este în creștere, iar cel al minorilor implicați în activități de trafic și consum s-a dublat.

În acest context, Poliția Română ia măsuri de verificare a șoferilor în trafic, mai ales în perioade de vârf, precum evenimente ample sau minivacanțe. Iar în cadrul raziilor, există și situații în care protagoniști sunt persoane publice.

De exemplu, duminică, șoferul unei mașini care se întorcea de la mare, în care se afla și Bianca Drăgușanu, a fost prins la volan, după ce consumase cocaină, în cadrul unei acțiuni de verificare, la Fetești, care a avut drept scop depistarea șoferilor aflați sub influența băuturilor alcoolice sau a substanțelor psihoactive. În urma testului, șoferul mașinii în care se afla fotomodelul (pe bancheta din spate) a fost depistat că a consumat cocaină, spun surse din Poliția pentru MEDIAFAX.

De asemenea, poate fi menționat și cazul creatorului de modă Răzvan Ciobanu, care a murit în luna aprilie în urma unui accident rutier produs la intrarea în localitatea Săcele dinspre Năvodari, în județul Constanța. Testul rapid a indicat prezența de droguri în sângele lui Răzvan Ciobanu.

Însă există și exemple de persoane publice vizate de dosare de trafic de droguri.

Cel mai recent caz este din aprilie 2019: Mihai Pleșu, fiul filosofului Andrei Pleșu, a fost acuzat de procurorii DIICOT de trafic de droguri de risc în formă continuată și trafic de droguri de mare risc în formă continuată.

Iar în 2017, Ștefan Cătălin Ion, cunoscut de public drept Cheloo, a încercat să vândă droguri unui polițist sub acoperire și a fost prins de către procurorii DIICOT Ploiești, în timpul unei percheziții, cu 10 grame de canabis. Acesta și-a recunoscut faptele și a fost condamnat de Tribunalul Prahova la 2 ani de închisoare cu suspendare și la o perioadă de supraveghere de 4 ani, precum și la o amendă penală echivalentă cu 180 de zile de muncă în folosul comunității.

Un alt rapper român, Tudor Sișu, membru al trupei La Familia, a fost condamnat în repetate rânduri pentru trafic de droguri și consum de droguri, în 2003, 2005 și 2011.