Dan Mihalache, ambasadorul României în Marea Britanie, a declarat că arestările transmit „un mesaj puternic împotriva oricărei forme de exploatare și reiterează că autoritățile române se angajează să lupte împotriva sclaviei moderne în strânsă cooperare cu partenerii europeni”, scrie The Washington Post.
La rândul său, Rick Sewart, un oficial de la Direcția pentru Sclavie Modernă și Răpiri din cadrul Poliției londoneze spune că: „Facem tot ce ne stă în putință pentru a destructura aceste rețele de trafic de persoane” și că apreciază parteneriatul cu autoritățile române în acest caz.
Din cercetările echipelor comune ale autorităților române și britanice rezultă că opt români din județul Vrancea sunt implicați în rețeaua de trafic de persoane. Membrii grupului ar fi racolat, transportat și găzduit pe teritoriul statului englez sute de persoane, marea majoritate din România, pe care, prin inducere în eroare și abuz de autoritate, uneori prin violență, lipsire de libertate și reținerea documentelor de călătorie le-ar fi obligat să muncească, în folosul lor. În acest fel, membrii grupării ar fi obținut mari sume de bani și foloase material, spune, într-un comunicat, Poliția română.
Acțiunea s-a desfășurat în cadrul unei echipe comune de anchetă denumită Operațiunea Cardinas (2016-2018), care a primit sprijin logistic și finanțare din partea Eurojust. La adresele percheziționate au fost identificate 35 de victime, dintre care șapte au fost incluse în NRM (mecanismul de referință a victimelor traficului de persoane).
Ce profit aveau traficanții
Membrii grupului infracțional ar fi intermediat, pentru alți cetățeni români, încheierea unor contracte de muncă în diferite domenii de activitate, în special în construcții și le-ar fi oferit salarii mult mai mici decât cele obținute de la angajator, diferența fiind însușită de către aceștia în mod ilegal. Victimele erau cazate în condiții insalubre, iar hrana – insuficientă.
Profitul obținut de traficanții de persoane, în ultimii 2-3 ani, ar fi de circa 210.000 de lire sterline, potrivit DIICOT.
În urma perchezițiilor, polițiștii au descoperit și ridicat 6 autoturisme, 12.850 de lire sterline, peste 126.000 de lei, 500 de grame de bijuterii din aur, mai multe laptopuri și telefoane mobile, precum și documente și carduri bancare emise de autoritățile din Anglia.
Conform legislației române, persoanele sunt cercetate pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și spălare de bani, iar, conform legislației britanice, aceștia sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de sclavie modernă.
În 2017, românii au fost a doua cea mai expusă naționalitate din Marea Britanie la practica exploatării prin muncă, arată raportul „Natura și amploarea exploatării prin muncă în Marea Britanie”, realizat de autoritățile britanice.În anii 2015 și în 2016, românii se situează pe a treia poziție în același clasament.
Marea Britanie anchetează 1.000 de cazuri ce vizează sclavia modernă
Regatul Unit face eforturi uriașe pentru a combate sclavia modern, însă legea din 2015 privind sclavia modernă, care prevede pedepse pentru traficanți și măsuri de protecție pentru victime, este considerate incompletă. În iulie, a fost anunțată o revizuire a actului normativ, după critici privind eficiența luptei cu traficanții, care par să fie mereu cu un pas în fața oamenilor legii, arată Reuters. „Adevărul trist este că nu a fost un mare succes pentru ceea ce trebuia să facă – să elimine sclavia”, a declarat Fundației Thomson Reuters Klara Skrivankova, manager pentru Regatul Unit și Europa al organizației de caritate Anti-Slavery International, conform stiridiaspora.ro.
Potrivit Global Slavery Index, indicele internațional al sclaviei calculat de grupul pentru drepturile omului Walk Free, în Marea Britanie trăiesc cel puțin 136.000 de sclavi, aduși de traficanți din țări cum ar fi Albania, Vietnam sau Nigeria.
Săptămâna trecută, ministrul răspunzător de combaterea infracțiunilor, Victoria Atkins, a informat parlamentul britanic că sunt în curs cel puțin 950 de anchete privind sclavia modernă, adică de cinci ori mai multe decât în 2016. Anul trecut, au fost prezentate guvernului, pentru sprijin, 5145 de victime ale fenomenului, față de 3804 în urmă cu doi ani. ONG-urile pentru drepturile omului apreciază că mulți sclavi rămân necunoscuți pentru că se tem de autorități.