Ziua gastronomiei și a vinului, Ziua Dăruirii, Ziua Meseriilor. Parlamentarii propun noi ZILE LIBERE

Parlamentarii au depus, în sesiunea trecută, peste 10 propuneri legislative pentru instituirea unor zile de sărbătoare în România, printre care Ziua gastronomiei și a vinului românesc, Ziua Dăruirii, cea a meseriilor, dar și un an întreg dedicat sărbătoririi cărților.

Mai mulți social democrați, printre care și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, au depus o propunere legislativă pentru instituirea „Zilei gastronomiei și a vinului românesc” în ultima duminică a lunii octombrie. În proiectul inițial era indicată ziua de 15 septembrie.

„Bucătăria tradițională românească este rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor și a obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Stabilirea unei zile care să celebreze această bogăție de gusturi și tradiții românești este necesară pentru a scoate în evidență calitățile bucătăriei și vinului românesc și a le face cunoscute, sub numele de Ziua gastronomiei și a vinului românesc”, susțin inițiatorii în expunerea de motive.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 10 iulie, astfel că acum se află la Camera Deputaților pentru dezbateri.

Tot social democrații vor și sărbătorirea constructorilor. Aceștia au depus un proiect de lege prin care propun instituirea zilei de 14 septembrie ca „Ziua Națională a Constructorului”.

„Rezultatul muncii constructorilor este într-o continuă interacțiune cu fiecare cetățean, fie că este vorba despre domeniul public, fie despre cel privat. Breasla Constructorilor a reușit să se impună în economia românească reprezentând deseori , chiar dacă în această perioadă acest sector nu este reprezentat la adevărata sa valoare în PIB-ul românesc”, se arată în expunerea de motice a propunerii legislative.

Inițiatorii susțin că la 14 septembrie 1895 a fost inaugurat cel mai mare pod din Europa continentală: podul Fetești – Cernavodă, cunoscut sub numele de „Podul Anghel Saligny” sau „Podul Carol I”.

Un alt proiect de lege aparține senatorului PSD Nicolae Bădălău și se referă la instituirea „Zilei Dăruirii” pe 25 septembrie. Parlamentarul a adus ca argument principal pentru instituirea acestei zile un citat din Blaise Pascal: „Plăcerea oamenilor cu adevărat mari e să facă oamenii fericiți”.

„Dăruirea este, înainte de toate, un act profund și personal, izvorât dintr-o nevoie umană, aceea de a fi mai bun, generos: de a oferi celuilalt, de a te simți împlinit, de a-i contamina pe alții de bucuria vieții. A dărui din inimă, a participa la ceva anume, a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva, poate însemna și a simți că faci parte dintr-o comunitate pe care vrei să o faci un loc mai bun și mai frumos, a contribui la o activitate nobilă, valoroasă. Această nevoie este înrădăcinată în fiecare dintre noi”, se arată în expunerea de motive.

Tot parlamentarii PSD propun instituirea zilei de 11 iunie „Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești”. Inițiativa a fost adoptată de Senat și se află acum la Camera Deputaților pentru dezbateri.

„Revoluția Română de la 1848 a fost parte a revoluției europene din același an și expresie a procesului de afirmare a națiunii române și a conștiinței naționale. fiind la baza constituirii statuluu român modern. Pe 11 iunie 1848 la București, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu semnează Proclamația de la Islaz, care va deveni noua constituție. În aceeași zi, este editat primul ziar necenzurat din istoria națiunii române, Pruncul Român, care apare pe 12 iunie 1848. Evenimentele care au continuat până pe 13 septembrie 1848, când armata otomană, dar în special cea rusă, au înăbușit Revoluția, au pus bazele ce urma să devină statul modern român”, precizează social-democrații în expunerea de motive.

O altă propunere legislativă este instituirea Zilei Naționale a Meseriilor. Inițiativa este depusă la Senat de mai mulți parlamentari liberali, care vor ca data de 25 noiembrie să fie proclamată Ziua Națională a Meseriilor și va fi celebrată ca zi de sărbătoare națională, lucrătoare.

„Considerăm că 25 noiembrie este o dată potrivită deoarece este în timpul anului școlar, astfel încât elevii pot fi implicați în activități educative de promovare a învățământului profesional și tehnic. Prin acest proiect de lege dorim să oferim un cadru național care să ofere ocazia de a promova învățământul profesional și tehnic. Atfel, ziua de 25 noiembrie va fi declarată Ziua Națională a Meseriilor. Am ales data de 25 noiembrie pentru că în această zi a anului 1864 a fost promulgată de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza „Legea asupra inscrucțiunii a Principatelor Unite Române”m care statua prima dată în învățământul profesional”, se arată în expunerea de motive a liberalilor.

De asemenea, în sesiunea parlamentară trecută au fost depuse și propuneri pentru sărbătorirea unor limbi minoritare.

Mai mulți parlamentari din minorități, dar și din PSD și ALDE, au depus la Senat un proiect de lege prin care propun instituirea zilei de 16 iunie ca zi a limbii romani, anual, pe această dată, organizându-se manifestări culturale în localitățile în care există comunități de romi.

„Evidențiind succesul înregistrat de limba romani comună la nivel preuniversitar și universitar, măsurat prin numărul mare de elevi și tineri romi care vor studia limba romani sau în această limbă în cadru instituțional (anual, între 25.000-31.000), prin resursele umane care asigură predarea limbii romani, prin instrumentele de lucru școlare elaborate în acest scop (programate ale disciplinelor de studiu, manuale școlare și auxiliare de/în limba, istoria și tradițiile romilor), apreciem ca fiind oportună instituirea zilei de 16 iunie ca Zi a limbii romani”, se arată în expunerea de motive a inițiatorului, din propunerea legislativă.

Deputatul minorităților naționale, Dragoș Zisopol, a inițiat un proiect legislativ prin care propune desemnarea zilei de 9 februarie ca sărbătoare a limbii elene, motivând că este „greu de imaginat Europa de azi fără contribuția literaturii greci și a Evangheliei”. Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament în luna iunie și promulgat de președintele României.

„Limba greacă reprezintă nu numai singura limbă europeană ce are mărturii scrise de peste patru milenii, nu doar limba în care s-au scris opera nemuritoare – literatura greacă veche și Evanghelia, ce reprezintă un întreg tezaur de simboluri, de filosofie, fără de care e greu să ne imaginăm Europa de azi. În conformitate cu Decizia nr. 17889 a miniștrilor de interne, de externe și al educației, cercetării și cultelor din Republica Elenă, publicată în Monitorul Oficial al Greciei la data de 24 aprilie 2017, ziua de 9 februarie – ziua comemorării poetului national grec Dionysios Solomos – a fost declarată Ziua mondială a limbii elene”, se arată în expunerea de motive a proiectului. Potrivit documentului citat, cu prilejul sărbătoririi Zilei limbii elene se vor desfășura o serie de acțiuni, precum: informări cu privire la rolul și importanța limbii elene, istoria acesteia; ateliere literare creative; întâlniri cu oameni de literatură și artă, dar și lecturi publice, prezentări de carte și spectacole de teatru”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

O altă propunere legislativă adoptată deja de Parlament în sesiunea precedentă și promulgată de președintele României se referă la instituirea zilei de 9 noiembrie drept Ziua limbii ucrainene, inițiată de deputatul din minorități, Petrețchi Nicolae-Miroslav.

„În România, ucrainenii reprezintă a treia etnie, după numărul de etnici, vorbind de aceasta ca de una autohtonă, foarte milte dingtre localitățile în care trăiesc compact fiind atestate documentare de peste șapte secole. Însă pentru orice etnie, o sărbătoare importantă în viața comunității este legată de sărbătorirea limbii materne, aceasta fiind moștenirea sacrală a unui popor, care se transmite din generație în generație pe cale scrisă sau verbală. O atfel de lege ar fi benefică, oferind posibilitatea ca și cetățenii altor etnii să cunoască valorile limbii ucrainene. O dată importantă în viața comunității ucrainene este nouă noiembrie, când ucrainenii din toată lumea sărbătoresc ziua scrierii și limbii ucrainene”, susținea Petrețchi în expunerea de motive.

Și Ziua limbii macedonene este sărbătorită oficial în România, pe 8 decembrie, după ce proiectul de lege a fost adoptat de Parlament în luna iulie și promulgat de către președintele României. Inițiatorul proiectului de lege, deputatul Mariana-Venera Popescu, a afirmat că această zi este importantă pentru promovarea și protecția tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii.

„În contextul în care dezvoltarea, sprijinirea și itensificarea activităților care vizează promovarea și protecția tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii reprezintă o invitație adresată statelor membre de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/61/266 adoptată la 16 mai 2007, în ultimii ani Parlamentul României a înțeles să adopte o serie de inițiative legislative care stabilesc ziua limbii materne pentru anumite minorități naționale. În acest sens a fost instituită ziua limbii tătare (5 mai), ziua limbii bulgare (24 mai), ziua limbii cehe (28 septembrie), ziua limbii maghiare (13 noiembrie). Deși anual comunitatea macedoneană organizează, alături de minoritățile mai sus menționate, acțiuni prin care sunt promovate evenimente și aniversări culturale de o însemnătate deosebită pentru această comunitate, la momentul depunerii prezentei inițiative legislative nu este declarată legal o zi de sărbătorire a limbii macedonene. În acest sens apreciez oportună instituirea zilei de 8 decembrie ca zi a limbii macedonene, ocazie cu care va fi creat cadrul instituțional necesar organizării de manifestări culturale ce cuprind printre altele: expoziții de fotografii, prezentări de cărți, omagierea personalităților din cadrul etniei macedonene”, se arată în expunerea de motive.

Parlamentarii vor totodată sărbătorirea unui an întreg. Aceștia propun instituirea anului 2019 drept Anul Cărții în România.

„Se instituie anul 2019 drept „Anul cărții. În anul Cărții se lansează programul național România citește. Acesta se va desfășura în cadrul unităților școlare și presupune organizarea de întâlniri săptămânale ale elevilor cu voluntari (părinți, personalități publice, jurnaliști etc) care să le citească fragmente din opere literare în scopul încurajării lecturii”, se arată în proiectul legislativ.